EXCLUSIV / Ce scriau ziarele româneşti despre Paşte în urmă cu 100 de ani? Marele Război Universal a "luat faţa" Domnului
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Am cercetat arhivele Bibliotecii Centrale Universitare pentru a afla ce scriau ziarele româneşti despre Paşte în urmă cu 100 de ani şi am descoperit că presa din 1918-1919 era mult mai preocupată de Marele Război Universal decât de Învierea Domnului.
În majoritatea ziarelor româneşti din 1918 şi 1919, pe prima pagină erau ştiri despre alianţele politice dintre state şi despre Primul Război Mondial, ce a durat pentru România un an în plus, fiind descrise în detaliu bătălii, evenimente de pe linia întâi a frontului şi frământările privind viitorul acestei naţii.
În ediţia din 22 aprilie 1918 a ziarului "Lumina", patronat de Constantin Stere, pe prima pagină sunt numai ştiri politice, care conţin un interviu cu Take Ionescu, preluat dintr-un alt ziar, informaţii cu privire la Parlamentul României din acele vremuri şi situaţia politică din Anglia. Pe pagina 2 şi 3 sunt numeroase anunţuri de publicitate, diverse ştiri sociale, transcrieri ale comunicatelor de război emise de germani, otomani, bulgari şi austro-ungari, şi câteva evenimente din Capitală.
"În ziua de 19 apr. pe la orele 7 ziua, a fost găsit mort într'o magazie din str. Fundătura Ceair No 24, muncitorul Andrei Lixandru, de 56 de ani. Bănuieli asupra morţei nu sunt. S'a dispus cele legale", este una dintre ştirile din Capitală, publicate în ziarul Lumina, deasupra unui anunţ privind o încercare eşuată de sinucidere, a unei tinere de 20 de ani, care a băut "spirt desaturat".
Cu toate că acest ziar nu avea decât 4-6 pagini, cuprindea aproape la fel de multe articole care oricare cotidian modern, fiindcă avea o dimensiune uriaşă, fiind tipărit pe coli A0, cu o înălţime de 84 de centimetri şi o lăţime de aproape 1,2 metri.
Telegraful Român: Cum calculăm când pică paştele
Periodicul "Telegraful Român", care se publica "Marţia, Joia şi Sâmbăta", la Sibiu, a dedicat aproape în totalitate prima pagină de la începutul lunii Mai 1918, morţii lui George Coşbuc. "Jalea, sălăşluită de ani de zile în sufletele neamului, ne zgudue de noul ştirea morţii lui George Coşbuc. Jalea aceasta ia astăzi dimensiuni ce trec măsura puterilor noastre omeneşti", începe editorialul, care se continuă în aproape tot ziarul. În partea de jos, însă, regăsim un articol care îi învaţă pe cititori un calcul care să le arată când pică Paştele.
"Paştile, conform percepţiunilor primului sinod ecumenic şi ale sinodului apostolic, pot cădea dela 22 Martie şi până la 25 Aprilie, deci pe 35 de zile. [...] Cu epacta anului căutăm data lunei nouă în Martie, apoi începând cu această zi numărăm înainte 15 zile şi unde ajunge acest număr, acolo avem data lunei pline; la aceasta mai adaogem 2 zile, intervalul prescris între data lunei pline şi ziua Paştilor; apoi căutăm prima duminecă ce urmează mai aproape şi acolo punem data sf. Paşti; în cazul când după adaogeara celor 2 zile la data lunei pline nu ajungem la 21 Martie, atunci adaogem la această ultimă dată - după adaogearea celor 2 zile - 30 zile; dela data astfel aflată căutăm dumineca ce urmează îndată şi aceea va fi ziua sf. Paşti", este calculul pe care Telegraful Român îl propunea cititorilor săi.
Iar ecuaţia este detaliată şi pe pagina a doua, dând şi un exemplu, cum putea fi aflată data când va fi sărbătorit Paştele în 1919.
Libertatea a calculat cum pică Paştele în următorii ani, până în 2030, fiind prezentate datele când românii vor sărbători Învierea Domnului.
Tot în anul Marii Uniri a fost lansat un calendar care indică atât sărbătorile religioase, cât şi pe cele naţionale şi cele regale. Intitulat "Calendarul Nostru", aceasta are 12 pagini destinate fiecărei luni din anul 1918, două pagini în care sunt prezentate toate sărbătorile din acel an şi 140 de pagini în care Mihai Eminescu, Nicolae Iorga, Alexandru Vlahuţă, B.P. Haşdeu, sau George Coşbuc transmit românilor şi ostaşilor de pe front mesaje de susţinere prin proză şi poezie.
Iar Regele Ferdinand transmite un "Înalt ordin de zi" armatei, în prima zi de Paşte din 1918, care a coincis cu ajunul zilei în care este Praznicul Sfântului Gheorghe.
Şi în ediţia din 22 Aprilie 1918 a ziarului "Îndreptarea" predomină ştirile politice şi frământările cu privire la război, însă, pe prima pagină se face referire şi la Sărbătorile Pascale, dar tot în contextul războiului. "Serbăm cu toţii, - creştineasca sărbătoare a Învierei Mântuitorului. Bucuria noastră e copleşită de zbuciumul sufletesc prin care trece ţara întreagă. [...] Ţării harnice şi cinstite, - pe care a otrăvit-o atâta amar de ani politicianismul venal şi corupt, îi trimitem salutul nostru, - în zilelel Învierei. Va veni şi ziua Învierei României neperitoare", este mesajul redacţiei, tipărit pe prima pagină a ziarului, urmat de o pildă despre Înviere pe pagina a doua.
Unul dintre puţinele ziare de acum 100 de ani care a dedicat un spaţiu mai amplu Sărbătorilor Pascale este "Răsăritul". În ediţia din 15 Aprilie 1919, ziarul obişnuit a conţinut şi un supliment de Paşte în care erau prezentate 18 modele de încondeiere a ouălelor. Şi, o noutate a acelor vremuri, suplimentul era tipărit cu două culori, negru şi roşu. Astfel, era mult mai uşor pentru cititori şi pentru gospodine în mod special să observe cum ar putea arăta un ou încondeiat.
Tot în 1919, publicaţia religioasă "Duminica Ortodoxă" a dedicat mai multe articole Sărbătorii Pascale, dar şi un editorial intitulat "Paştele unui neam", dedicat Marii Uniri a Ţării Româneşti, Moldovei şi Transilvaniei într-un singur stat - România.
Ouăle roșii încondeiate sunt principalul element de atracție ale Sfintelor Sărbători de paști, iar tradiţia spune că ouăle roşii au puteri miraculoase dacă se vopsesc în Joia Mare.
"Bucură-te tu, neam obijduit de veacuri! Bucură-te şi cântă şi joacă! Bucură-te şi nu te teme de cei ce te ameninţă. Ci când ei crâşnesc din dinţi şi fac cioată să te cotropească, tu bea, cântă şi joacă. Că iată-i pe toţi morţi la picioarele tale. Căci iată tu vei rămâne şi ei se prăbuşesc. Deci zic încă o dată bucură-te şi strigă Hristos a înviat, la care şi tirea şi vântul răspund ca niciodată: Adevărat a înviat!", este mesajul cu care autorul, I. Dragoslav încheie articolul dedicat Sărbătorilor Pascale şi reîntregirii naţionale, publicat în "Duminica Ortodoxă" din 1919.
CITEȘTE ȘI
