#SalariileRomanilor. ”Revoluția fiscală”, pericol pentru angajați, salvare pentru buget. ANALIZĂ
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Guvernul a adoptat miercuri, prin Ordonanță de Urgență, modificările la Codul Fiscal, urmând ca de la 1 ianuarie 2018, contribuțiile sociale să treacă de la angajatori la angajați, măsură care ar putea duce la scăderea salariilor în mediul privat cu 20% dacă patronii nu majorează lefurile cu diferența.
Cuprins:
Concomitent, Guvernul a aprobat reducerea procentului de contribuții la Pilonul II de pensii de la 5,1% la 3,7%, iar impozitul pe venit scade și el de la 16% la 10%.
Socoteala Guvernului
Mai precis, contribuțiile sociale și de sănătate sunt reduse de la 39,25% la 37%, dintre care 35% sunt puse în cârca salariaților, iar 2,25% vor rămâne în sarcina angajatorilor. Aceasta din urmă se numește contribuție asigurătoare pentru muncă și înlocuiește vechile contribuții pentru concedii medicale, șomaj sau creanțe salariale neîncasate în caz de insolvență.
Deși Guvernul nu o recunoaște direct, scopul trecerii contribuțiilor la salariat are ca scop economii importante la fondul de pensii. Mai exact, salariații bugetari au deja promise prin Legea salarizării majorarea salariilor brute cu 25% de la 1 ianuarie. Prin transferul contribuțiilor la angajat, majorarea va fi de fapt de 4-5%. De altfel, inclusiv Liviu Dragnea, liderul PSD, recunoștea în urmă cu câteva săptămâni că Legea salarizării nu se poate aplica fără trecerea contribuțiilor la salariat.
Sindicatele se tem de tăierea cu 20% a salariilor
Pe de altă parte, sindicatele contestă puternic măsura, deoarece lasă o portiță angajatorilor să nu crească salariile angajaților. Astfel, trecerea contribuțiilor la salariat ar însemna de fapt o scădere cu circa 20% a acestora. Angajații de la Dacia au protestat marți față de această măsură, iar alte sindicate au anunțat noi mitinguri.
Aici trebuie menționat că reducerea impozitului pe venit de la 16% la 10% are ca rol echilibrarea sarcinii fiscale, astfel încât nici angajații și nici angajatorii să nu piardă bani odată cu trecerea contribuțiilor la angajat. Adică nici firmele să nu plătească mai multe taxe, nici salariații să nu aibă lefurile scăzute. Totul depinde, însă, de bunăvoința firmelor.
Autoritățile se bazează însă pe criza forței de muncă cu care se confruntă România, care îi va obliga pe șefii de companii să nu reducă salariile, de frica de a nu pierde angajați.
Deficitul de la pensii
Pe de altă parte, ministrul Finanțelor, Ionuț Mișa, a recunoscut într-o conferință de presă că salariile ar putea scădea în 2018, dar asta pentru că patronii au și acum dreptul de a reduce salariile, și nu din cauza trecerii contribuțiilor de la angajator la angajat.
Tot Mișa a arătat că măsura de trecere a contribuțiilor va duce la un plus de 8,5 miliarde de lei anul viitor la bugetul fondului de pensii. În acest anm, Guvernul a fost forțat să transfere de la bugetul de stat o sumă de 13,5 miliarde de lei pentru a acoperi gaura de la pensii și pentru a putea plăti pensiile actualilor pensionari. Pentru anul viitor, proiecția este că gaura respectivă va fi de doar 4,5 miliarde de lei.
Ministrul Finanțelor a mai spus că există în acest moment 157.000 de firme din România care nu plătesc contribuții, iar acestea nu au fost achitate pentru 2,076 milioane de români. Mișa a arătat că reținerea contribuțiilor de la salariați și neplata acestora către buget va constitui faptă penală. Aceasta a mai fost faptă penală până în 2015, dar a fost dezincriminată de către Curtea Constituțională.
Chiar dacă trecerea contribuțiilor la angajat va acoperi o parte din problemele fondului de pensii, problema o constituie faptul că reducerea impozitului pe venit de la 16% la 10% aduce cu sine o altă pagubă, de data aceasta la bugetul statului, care va colecta mai puțin în propria vistierie.
Reducerea contribuțiilor la Pilonul II de pensii
Executivul a aprobat și reducerea contribuțiilor la pensiile administrate privat de la 5,1% la 3,7%, tot de la 1 ianuarie 2018. Suma brută nu se reduce, dar procentul scade tocmai din cauza trecerii contribuțiilor la angajat. Pe românește: din moment ce angajații vor suporta contribuțiile de 35%, față de 16% cât este acum, statul ar fi trebuit să vireze mai mulți bani la fondurile de pensii de pe Pilonul II. Astfel, scăderea procentului nu va duce la scăderea sumelor care erau transferate până acum. Problema este că banii se vor duce la fondul de pensii din care se plătesc pensiile actualilor pensionari, astfel că nu se vor regăsi în conturile private ale angajaților de azi.
Taxa de 1% pentru firme mici și impozitul pe multinaționale
Concomitent, alte două măsuri luate sunt instituirea taxei de 1% pe cifra de afaceri pentru toate firmele care au vânzări mai mici de un milion de euro. Măsura este similară cu impozitul forfetar introdus de către Gheorghe Pogea și va afecta foarte puternic micile firme aflate pe pierdere care vor trebui să achite impozit chiar dacă nu au profit.
De asemenea, Guvernul a implementat și o serie de măsuri împotriva multinaționalelor care își exportau profiturile prin tot felul de tertipuri fiscale. Astfel, dobânzile pentru creditele intra-grup nu mai pot fi deduse decât limitat, iar companiile vor plăti o taxă pentru activele scoase în afara țării.
Se confiscă mașinile contrabandiștilor de țigări și tutun
Executivul a mai decis și confiscarea mijlocului de transport pentru cei care fac evaziune fiscală cu alcool și tutun. Astfel, dacă se descoperă că se face contrabandă cu vaporul, atunci vaporul se confiscă. La fel și în cazul celor care transportă țigări aduse cu mașina personală din Ucraina sau Republica Moldova și le ascund prin diverse compartimente.
Măsura vizează descurajarea evaziunii fiscale și a contrabandei.
Citește și:
Lia Olguța Vasilescu, despre salariul minim pe economie: Vom da o hotărâre de Guvern într-o ședință ulterioară
Euro se vinde și cu 4,7 lei la băncile comericale. Cursul oficial la BNR este cel mai slab din ultimii cinci ani
Editorial de Claudiu Săftoiu. Asediu total al PSD-ALDE împotriva economiei de piață și a statului de drept
