VIDEO/ Tinerii români nu reușesc să gestioneze eșecul, se descurajează ușor şi renunță la visul lor
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Tinerii români nu reușesc să gestioneze eșecul, se descurajează ușor şi renunță la visul lor. Profesorul Răzvan Rughiniș, prodecan la Facultatea de Automatică și Calculatoare din Universitatea Politehnica București, întâlnește des acest fenomen, despre care spune că este rezultatul sistemului de învățământ românesc. A văzut această abordare într-un concurs pentru programatori. O înfrângere a însemnat distrugerea întregii echipe. Răzvan Rughiniş este cofondatorul Innovation Labs, un program care le dă posibilitatea tinerilor IT-işti să-şi prezinte ideile în fața investitorilor.
Renunţă după primul eşec
Profesorul Răzvan Rughiniș şi colegii săi de la Innovation Labs au organizat un concurs de proiecte pentru programatori. S-au înscris peste 200 de tineri, care au format 65 de echipe. Fiecare echipă a avut la dispoziție un minut pentru a-şi prezenta ideile în faţa unui juriu format din investitori puternici. Nu toți au reușit să impresioneze.
"Atmosfera este una contaminantă. Sunt foarte, foarte plini de energie şi de entuziasm. Dar, de multe ori, un eşec în faţa unui investitor, unui mentor îi afectează mult mai tare. Nici noi nu avem o cultură care să pună valoare pe eşec. Un exemplu, una dintre echipele ce nu a trecut mai departe, s-a întâmplat weekendul acesta. Am avut o competiție de anvergură de programare, una dintre echipe ce nu a reușit să atragă atenția juriului - până la urma este un concurs -, nu doar că s-a despărțit, dar a avut un conflict atât de mare, care a dus la distrugerea întregului cod, de tipul: 'Nu mai vreau să aud niciodată de acest proiect' ", a spus profesorul Rughiniș, la interviurile Libertatea Live.
Profesorul mai spune că nu este prima dată când a văzut astfel de atitudini. Consideră că un eşec trebuie să ducă la ambiționarea unei echipe şi la crearea unui produs şi mai bun.
"Gestionarea emoțiilor, pentru oameni crescuți în învățământul românesc, este foarte, foarte dificilă. Ca şi obiectiv, vrem să transmitem că este posibil, că există o infrastructură de suport nu doar în universități. Din fericire, economia României a crescut foarte, foarte mult. De multe ori ne uităm peste gard, în Europ şi America, şi nu ne petrecem suficient timp să înțelegem că sunt foarte multe companii românești care sunt interesate de a crea valoare aici", susţine profesorul.
Există soluţii pentru înfrângerea temerilor legate de eşec, spune prodecanul de la Facultatea de Automatică și Calculatoare din Bucureşti.
"Există un suport necondiționat pe care trebuie să-l oferi celor îndrăzneți. Trebuie să le oferim exemple pozitive. Trebuie să scoatem în față astfel de eroi, ei trebuie să inspire generațiile următoare şi să le transmită convingător că totul este posibil. Foarte multe lucruri sunt posibile, dar trebuie să faci primul pas. Trebuie să încerci", crede Răzvan Rughiniș.
Programatorii români, brand de ţară
Programatorii români sunt vânaţi de marile companii din străinătate. Salariile oferite în acest domeniu depășesc cu mult media națională. Din calitatea de prodecan la Facultatea de Automatică și Calculatoare, Răzvan Rughiniș spune că a reușit să-i aducă pe o parte dintre investitori în universități, dar nu pentru a vâna talente, viitori angajați model, ci pentru a investi în ideile tinerilor.
"Toată lumea vorbește despre programatorii români. Obișnuiesc să spun că ar trebui să ne preocupăm să construim un proiect de țară. După cum se vorbește în toată presa internațională despre instalatorul polonez, mecanicul german, eu cred că putem aduce acest brand de programator român, apreciat atât în America, cât şi în Europa şi Asia, la un brand cu care să ne mândrim. Problema este că acest brand nu se traduce şi într-o valoare economică foarte mare, pentru că multe dintre slujbele dintr-un sector foarte prosper cum este sectorul IT din România nu sunt slujbe care crează proprietate intelectuală și o valoare economică însemnată în România", explică profesorul.
În România sunt 120.000 de programatori. Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, valorile cele mai mari ale câștigului salarial mediu net s-au înregistrat în activități de servicii în tehnologia informației (inclusiv activități de servicii informatice), respectiv 6.157 de lei.
Citește și:
EXCLUSIV / Misterul donațiilor. Victimele din #Colectiv, ,,țepuite” de stat: ,,În România, nu se poate face un bine”
