Pierdut CNA. Sau cum scutește de două luni actuala Putere televiziunile și radiourile de grija sancțiunilor
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Se împlinesc în curând două luni de când Consiliul Național al Audiovizualului (CNA) nu mai funcționează. Două luni în care membrii Consiliului nu s-au mai întrunit într-o ședință publică din lipsă de cvorum (minimum 8 din cei 11 membri). Ultima a fost pe 8 februarie 2021. Două luni în care „garantul interesului public în domeniul comunicării audiovizuale”, cum se definește în Legea Audiovizualului, a fost tras pe linie moartă.
Două luni în care cunoaștem câteva propuneri apărute în spațiul public pentru locurile vacante: Dorina Rusu din partea Administrației Prezidențiale, Mircea Toma din partea USR-PLUS și Valentin Jucan propus de Guvernul Cîțu. Trei propuneri, dar Consiliul suferă de patru locuri vacante din cele 11. Se așteaptă încă o propunere, din partea Parlamentului, ca să se ajungă la votul în plen.
Cine este vinovat pentru această întârziere? Nimeni. Sigur că se pot găsi niște vinovați, dar la modul abstract: legea (biata Lege a Audiovizualului!), clasa politică (ne-am săturat de când o tot înjurăm!), Coaliția aflată la guvernare (PNL - USR-PLUS - UDMR), care nu știe cum să-și împartă „ciolanul”, și Opoziția (PSD și AUR, care bagă strâmbe!).
Explicațiile pot continua la nesfârșit, invocându-se tot felul de „chestiuni procedurale” (bla-bla-uri), iar criza de la CNA riscă să se întindă la nesfârșit.
Două luni de inactivitate la Consiliul Național al Audiovizualului este deja prea mult, o întârziere scandaloasă și o dovadă de nesimțire față de cetățeni. Sigur că, pentru această întârziere (nesimțire), nimeni nu va fi penalizat din clasa politică. (Poate votul de peste patru ani.)
Nu există prevederi legale care-i să grăbească, să stabilească termene, să fixeze responsabilități clare și răspunderi. Totul e făcut la mica înțelegere, la plesneală: ce decid Orban, Barna, Hunor, cum se înțeleg, pe cine să propună, cum să se voteze, lucruri obositoare pentru publicul și așa obosit de pandemie, de criza economică, de restricții și de aiurelile și manipulările televiziunilor de știri.
Două luni în care, cu siguranță, s-au strâns sute de reclamații la CNA, dar cine să le analizeze? Nu există cvorum. Chiar ni s-a făcut dor să aflăm de-o amendă de 5.000 sau 10.000 de lei pentru că o emisiune TV n-a respectat prevederile unui articol din Legea Audiovizualului.
Tânjim după „normalitatea” în care CNA recomandă televiziunilor retragerea unei reclame pentru că nu respectă prevederile legale… Nu că deciziile CNA ar fi importante pentru țară, pentru audiovizualul autohton și pentru românul zăpăcit de fake news-uri, ci pentru a avea liniștea că, așa cum există de la începuturi, CNA, o instituție decorativă și politizată, totuși, funcționează. Măcar așa să funcționeze: decorativă și politizată! (Alegem „răul mai mic”, ca de obicei!)
Întârzierea aceasta de două luni arată că actualei coaliții de la putere nu-i pasă de lege, de instituție, de public. Interesele partidelor se așază peste legislația în vigoare. Interesele de gașcă au distrus credibilitatea CNA. Apoi, este greu de crezut că, în ciuda promisiunilor făcute de liderii coaliției, reforma este o prioritate pentru actuala putere, în următorii patru ani.
Dacă numirea a patru membri în CNA durează atât de mult, atunci ce încredere putem avea că partidele de la guvernare sunt în stare, își doresc și au o viziune clară despre reformarea Televiziunii Române și Radiodifuziunii.
Faptul că se vehiculează ideea înființării câte unui post de director general pentru cele două instituții publice de media nu este deloc un semn de reformă, ci o dovadă clară că „ciolanul” trebuie împărțit pe placul celor care conduc România.
Până când CNA va avea cvorum, după Paștele ortodox sau la Paștele Cailor?, așteptăm o burtieră de senzație la România TV: „România fierbe: revoltă națională față de reziștii care au blocat CNA”.
Foto Agerpres
