Marţi a sosit la Măgurele compresorul de lumină pentru cel mai puternic laser din lume, care va funcţiona pe platforma Institutului de Fizică Atomică. Îmbrăcaţi ca nişte chirurgi, specialiştii au început să instaleze componentele în incinta construită special pentru acest proiect. Este vorba despre cea mai inteligentă, mai complexă clădire realizată vreodată în România, la fel de complxă ca şi o staţie orbitală.
Cuprins:
Când se spune ”cel mai puternic laser din lume”, adică proiectul ELI-NP de la Măgurele, trebuie înţeles că se vorbeşte, practic, despre două lasere cu puterea de 10 petawaţi, adică de 10 ori mai mare decât cel mai puternic intrument de acest tip din lume, în acest moment.
Lor li se va adăuga un „tun” pentru fascicule gama. Cele două fascule laser vor fi amplificate de compresorul de lumină şi se vor întâlni apoi cu fasciculul gama. Astfel, se va produce, într-o incintă specială, pe un milimetru pătrat, 10% din energia Soarelui. Asemenea energii nu s-au mai obţinut niciodată pe Pământ.
Energia uriaşă produsă va fi folosită drept instrument pentru a rezolva mai multe probleme pe care le are omenirea în acest moment, de la deşeuri radioactive şi medicină, la expansiunea cosmică. Practic, cercetările din acest institut vor împinge de la spate dezvoltarea omenirii.
Managementul deşeurilor radioactive, de exemplu, va fi rezolvat la Măgurele din două perspective. Primul este ”caracterizarea” deşeului. Al doilea se referă la obţinerea de tehnologii ieftine pentru neutralizarea acestor deşeuri.
”Caracterizare deşeurilor radioactive este o problemă spinoasă pe plan mondial, pentru că multe depozite de asemenea deşeuri, cu sute de mii de tone de material radioactiv, adunate din anii 50 încoace, sunt în afara oricăror standarde de mediu. Adică, nu se ştie ce este în ele. În paranteză putem spune că depozitul României de la Băiţa Bihor este în regulă cu toată legislaţia românească şi internaţională. Toate cele 3.000 de butoaie ale României sunt în regulă, pentru că depozitul a fost contruit la cele mai înalte standarde. De asemenea, neutralizarea deşeurilor cu fascicule de ioni acceleraţi este o tehnologie foarte costisitoare. La Măgurele vom studia metoda de a ieftini această tehnologie”, ne-a explicat academicianul Nicolae Zamfir, directorul ELI-NP Măgurele.
În domeniul medicinei, există în acest moment un izotop foarte căutat pe piaţă, dar foarte greu de produs şi la preţuri foarte mari în reactoarele actuale. Produsul se găseşte foarte rar şi costă foarte mult. La ELI se va cerceta metoda de îmbunătăţire şi ieftinire a acestei tehnologii.
Pe domeniul expansiunii în Cosmos a omenirii, la Măgurele se vor studia tehnologii de testare rapidă a materialelor şi componentelor care fac parte din nave, din punctul de vedere a rezistenţei la radiaţia extraterestră care le distruge.
Clădirea care găzduieşte această aparatură sofisticată este la rândul ei foarte complexă. De la uşile din beton, groase de câţiva metri, la ecranarea electromagnetică a fiecărei camere pentru experimente - pentru ca energia uriaşă dezvoltată aici să nu afecteze reţelele electrice ale localităţilor din jur, inclusiv Bucureştiul.
”Este cea mai complexă construcţie realizată vreodată în România. Are o cliamtizare extrem de avansată pentru a păstra gradul de curăţenie, adică numărul de particule din aer, la un standard foarte înalt, poate cel mai înalt din România, respectiv ISO 7. Podeau este aşezată pe un sistem de amortizoare care protejează instalaţiile de vibraţiile pământului”, ne-a explicat dr. ing. Traian Roman.
Între timp, un grup de specialişti, majoritatea doctori pe domeniile lor, instalau, îmbrăcaţi ca nişte chirurgi, un compresor de laser. Pentru a intra în acestă incintă, se trece printr-o încăpere de curăţare cu jet de aer, apoi într-un vestiar unde personalul îmbracă echipamentul special de protecţie.
Aşa arată camerele pentru experimente, privite din exterior