Premiul Nobel pentru Medicină 2022 s-a acordat unui genetician care a demonstrat că neanderthalienii s-au încrucișat cu oamenii
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Premiul Nobel pentru Medicină 2022 i-a fost decernat suedezului Svante Pääbo, care a făcut descoperiri uimitoare despre evoluția umană folosind ADN-ul antic. Geneticianul, aflat în prezent în Leipzig, a descoperit că primii oameni și oamenii de Neanderthal s-au încrucișat și că omul modern deține ADN de Neanderthal până în prezent.
Cuprins:
Oamenii de știință au fost întotdeauna fascinați de întrebarea privind originea umană: când și unde au apărut pentru prima dată oamenii moderni – Homo sapiens? Ce ne deosebește de alți membri ai speciei Homo sapiens și ce anume ne-a permis să dezvoltăm o astfel de cultură și societate fără precedent?
Într-adevăr, aproape nicio întrebare nu a fascinat umanitatea la fel de mult ca aceea despre propriile noastre rădăcini și procesul Creației. De mii de ani, clericii, savanții și filozofii s-au străduit să ofere răspunsuri despre originea noastră, cine suntem și încotro mergem. Pictorul francez Paul Gauguin a fost atât de captivat de aceste întrebări existențiale, încât a dedicat un tablou numit chiar așa: „De unde venim?, Cine suntem?, Încotro ne îndreptăm?", în secolul al XIX-lea. Lucrarea ridică semne de întrebare atât despre sensul, cât și despre efemeritatea vieții, și rămâne cea mai faimoasă a lui.
Astăzi suntem foarte aproape de a primi răspuns la aceste grele întrebări în mare parte și datorită muncii paleogeneticianului Svante Pääbo. El a reușit ceea ce alții au crezut că este imposibil: a decodificat genomul oamenilor de Neanderthal, o rudă a oamenilor moderni care a dispărut cu aproximativ 40.000 de ani în urmă. Adunarea Extraordinară care decernează premiul Nobel de la Institutul Karolinska din Stockholm l-a onorat anul acesta cu Premiul Nobel pentru Medicină pentru contribuția sa la studiul evoluției umane.
Omul de Neanderthal - Rudă îndepărtată sau prin alianță?
Primele fosile ale primilor oameni au fost descoperite la mijlocul secolului al XIX-lea. La prima vedere, specia descoperită părea să fie mai strâns legată de oamenii moderni decât oricare alta. Dar modul în care neanderthalienii au fost legați de Homo sapiens a fost un subiect destul de controversat în deceniile care au urmat descoperirii. De exemplu, unii s-au întrebat dacă neanderthalienii sunt singurii strămoși ai oamenilor moderni – o întrebare la care majoritatea experților n-a știut să răspundă.
Datele genetice ar putea, fără îndoială, să facă lumină asupra conexiunii dintre oamenii moderni și oamenii de Neanderthal. Analiza genomului unei specii vii este astăzi ușor de realizat, dar obținerea de mostre genetice ale unei specii dispărute de zeci de mii de ani este cu totul altceva. Pentru că, în timp, ADN-ul se modifică chimic și se descompune treptat în fragmente scurte. Așa că, după mii de ani, doar urme ale acestuia rămân printre mostrele osoase, iar acele urme sunt, de obicei, puternic contaminate cu ADN străin.
Pentru Pääbo, oamenii de Neanderthal au fost întotdeauna centrul interesului său, dorind cu frenezie să afle ce ne-a făcut „umani" și ce schimbări genetice au contribuit la evoluția umană. În 1997, el a reușit să izoleze materialul genetic dintr-un os de Neanderthal vechi de aproximativ 40.000 de ani, care făcea parte dintr-un schelet de Neanderthal găsit lângă Düsseldorf în anii 1850. Aceasta a fost prima dată când lumea a avut acces la o bucată de genom Neanderthal.
Comparațiile cu ADN-ul mitocondrial al oamenilor moderni au arătat că neanderthalienii diferă genetic: Homo sapiens și Homo neanderthalens NU împărtășeau mai mult de 10% din genele lor.
Gene în comun - încrucișare între Homo sapiens și omul de Neanderthal
Spre deosebire de ADN-ul din nucleul celulei, genomul mitocondrial este mic. Conține doar o fracțiune din toate genele pe care le posedă o ființă vie și, prin urmare, are o utilitate limitată. Progresele ulterioare în domeniu au depins, prin urmare, de obținerea genomului neanderthalian complet. Pentru a depăși ultimul obstacol, Pääbo, pe atunci proaspăt numit director al Institutului Max Planck pentru Antropologie Evoluționară din Leipzig, Germania, a continuat să-și perfecționeze metodele. În 2010, el a făcut, în sfârșit, un progres și a reușit să prezinte lumii prima versiune a unui genom de Neanderthal complet secvențial.
Pääbo și cercetările echipei sale au indicat că ultimul strămoș comun al oamenilor moderni și al neanderthalienilor trebuie să fi trăit în urmă cu aproximativ 800.000 de ani. Ei au dovedit, de asemenea, fluxul de gene de la neanderthalieni la oamenii moderni: ambele specii se pare că s-au încrucișat în mileniile în care au trăit simultan pe pământ, în primul rând în Europa și Asia, unde genomurile umane secvențiate conțin 1 până la 4% gene neanderthaliene. Faptul că omul modern timpuriu a avut relaţii sexuale cu omul de Neanderthal a creat o secvență de ADN pe care Svante Pääbo a reușit s-o identifice în ani de studii.
Munca lui Pääbo nu numai că a aruncat o lumină nouă asupra trecutului nostru. Studiile ulterioare indică faptul că moștenirea noastră de Neanderthal ne influențează și prezentul. De exemplu, unele dintre gene par să aibă un impact asupra modului în care sistemul imunitar reacționează la diferiți agenți patogeni. În 2021, Pääbo și echipa sa au făcut titluri când au raportat că persoanele cu o variantă specifică de Neanderthal pe al treilea cromozom au un risc mai mare de a dezvolta COVID-19 sever.
Academicul Svante Pääbo, în vârstă de 67 de ani, a câștigat astfel Premiul Nobel pentru Medicină 2022, iar cu acest premiu a fost recompensat cu 10 milioane de coroane suedeze (867.000 de lire sterline sau 900.000 de dolari) de la Academia Regală Suedeză de Științe din Stockholm.
ARTICOL PRELUAT DE PE AVANTAJE.RO.
