Președintele Nicușor Dan continuă să îi ia apărarea șefului SPP, Lucian Pahonțu, subliniind că dezvăluirile din presă privind o presupusă implicare a acestuia în trupele de Securitate care au participat la represaliile de la Revoluția din 1989 necesită dovezi clare, care „nu au fost probate până acum”.
Cuprins:
„N-am nicio obligație la domnul Pahonțu. Încerc să fiu echilibrat, corect cu toți oamenii cu care am de-a face, fie că sunt politicieni, fie că sunt șefi de instituții de stat. Acel articol din Recorder a fost, în opinia mea, și tendențios, și neserios. Adică nu poți, pe o chestiune așa de serioasă, să începi cu o poză cu mine și cu domnul Pahonțu și cu cinci europarlamentari la o masă în Bruxelles. Nu e o chestiune de bârfă, iar apoi, pe fapte, el nu dovedește ceea ce pretinde că dovedește”, a declarat președintele la Euronews.
Chestionat cu privire la oportunitatea limitării mandatelor la conducerea serviciilor secrete, șeful statului a ezitat îndelung înainte de a oferi un răspuns afirmativ, nuanțându-și însă imediat poziția prin observația că numirea unor șefi civili în trecut nu a adus schimbări majore și nu a rezolvat problemele de fond din sistem.
Palatul Cotroceni spune că CNSAS, nu CSAT, ar fi trebuit să-l verifice pe Lucian Pahonțu. Administrația Prezidențială a clarificat, într-un răspuns pentru HotNews.ro, că verificările privind „activitățile de poliție politică” ale lui Lucian Pahonțu, numit director SPP în 2005, nu intrau în competența CSAT, contrar afirmațiilor anterioare ale președintelui Nicușor Dan. Aceste verificări țineau de CNSAS.
Într-o conferință de presă susținută în august la Chișinău, președintele Nicușor Dan s-a făcut scut în fața șefului SPP, afirmând că nu înțelege controversa din spațiul public și minimalizând dezvăluirile jurnalistice. Poziția șefului statului a provocat o replică fermă și detaliată din partea publicației Recorder.
Jurnaliștii de la Recorder au reacționat public printr-o analiză punct cu punct a faptelor care contrazic disculparea oferită de președinte. Aceștia reamintesc că în Dosarul Revoluției există o declarație olografă dată în fața procurorilor militari chiar de Lucian Pahonțu, pe care acesta nu a negat-o, care atestă prezența sa în seara de 21 decembrie 1989 pe strada 13 Decembrie (actuala Ion Câmpineanu) din București. El făcea parte din dispozitivul Unității Militare 0305 Trupe de Securitate, mobilizat chiar lângă baricada de la Intercontinental, unde în acea noapte au fost uciși 48 de oameni.
Prezența locotenentului pe atunci Lucian Pahonțu la baricadă este confirmată și de declarațiile olografe ale colegilor săi de dispozitiv, locotenent-colonelul Ion Alecu și maiorul Gheorghe Rădulescu. Aceștia au consemnat în scris că militarii erau echipați cu armament și muniție de luptă și au avut contact direct cu manifestanții. Mai mult, un alt fost coleg de unitate, Radu Grigoraș, a confirmat telefonic prezența actualului șef SPP la represiune, menționând că unitatea lor a fost martoră la momentele în care s-a tras asupra protestatarilor, a avut ciocniri cu aceștia și a participat la transportarea morților și spălarea carosabilului.
Potrivit încadrărilor făcute de procurorii militari de-a lungul anilor, noțiunea de forțe de represiune nu se limitează doar la militarii care au apăsat efectiv pe trăgaci, ci include toate dispozitivele militare angrenate în acțiunile din 21 decembrie 1989, zi soldată cu 48 de morți, 150 de răniți și peste 1.200 de arestări.
Documentele publicate de jurnaliști acoperă și evenimentele din iunie 1990. Declarația fostului ofițer Radu Grigoraș arată că Lucian Pahonțu a participat, din postura de locotenent în Trupele de Pază și Ordine, la acțiunile din Piața Universității, fiind prezent la evacuarea în forță a protestatarilor în dimineața de 13 iunie 1990, când manifestanții au fost urcați în dube și loviți.
Recorder menționează că i-a oferit șefului SPP ocazia de a-și exprima punctul de vedere și de a clarifica aceste episoade înainte de publicarea anchetei, însă Lucian Pahonțu a refuzat să răspundă întrebărilor sau să ofere vrea explicație.
Președintele României l-a absolvit pe Lucian Pahonțu de orice culpă morală și a catalogat conținutul acestor informații drept „nimic”, concluzionând că nu știe care e scandalul, mai scrie Recorder.
În finalul poziției lor, jurnaliștii concluzionează că atitudinea președintelui Nicușor Dan îi oferă directorului SPP o protecție instituțională totală, eliminând necesitatea ca acesta să mai ofere explicații publice: „După fermitatea cu care Nicușor Dan l-a disculpat în conferința de aseară, a devenit suficient de clar că generalul Pahonțu nici nu are nevoie să se apere. Pentru că are un președinte la dispoziție.”