Profesoară de matematică din Iași, vedetă pe TikTok și Instagram. Cum a convins peste 200.000 de elevi să învețe pentru Bac: „Îmi aleg rochiile în funcție de lecția pe care o predau”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
O profesoară de matematică din Iași a ajuns vedetă pe rețelele de socializare după ce a început să predea meditații gratuite pe TikTok și Instagram. În vârstă de 29 de ani, tânăra și-a cucerit elevii explicând exercițiile pe înțelesul tuturor și purtând, în același timp, ținute absolut răvășitoare: rochii decoltate, bluze care abia se mai țin într-un nasture și pantaloni mulați.
Cuprins:
- Blonda de la Matematică
- „Îmi aleg ținutele în funcție de tonul lecției”
- „Am primit și comentarii jignitoare, dar aleg să nu răspund”
- „Am făcut naveta 90 de kilometri pe zi”
- „Este epuizant. Ajung uneori și la 150 de elevi pe zi. La finalul zilei abia mai pot vorbi”
- Despre ministrul David și analfabetismul funcțional al elevilor: „Afirmații superficiale și nedrepte”
Blonda de la Matematică
Păr lung, talie de viespe, bust generos, picioare până-n gât. Elegantă, rafinată și inteligentă. Nu, nu vorbim nici despre păpușa Barbie, nici despre vreo actriță celebră de la Hollywood, ci despre Loredana Pălănceanu, o profesoară de 29 de ani care a reușit să ducă matematica la un alt nivel: tânăra, de-o frumusețe năucitoare, a adunat în jurul său, pe conturile din social media, peste 200.000 de elevi care se pregătesc pentru Evaluarea Națională și Bacalaureat. Și o fac cu mare plăcere, căci s-o privești pe doamna profesoară este o adevărată binecuvântare.
„Ideea de a posta videoclipuri pe TikTok a apărut natural, observând realitatea din școli: elevii petrec foarte mult timp pe telefon, inclusiv în pauze sau în drum spre casă. Mi-am spus că, dacă tot sunt acolo, pe platformele online, poate este momentul ca și noi, profesorii, să venim spre ei, cu un conținut educativ adaptat mediului pe care îl folosesc zilnic”, a declarat Loredana pentru Libertatea.
„Am vrut să transform TikTokul într-un spațiu unde matematica să fie accesibilă, prietenoasă și creativă. În timp, am văzut că elevii reacționează foarte bine, pun întrebări, participă la live-uri, rezolvă exerciții împreună cu mine. Și asta m-a motivat și mai mult”, ne-a mai mărturisit Profa de Mate, așa cum este cunoscută pe rețele.
În prezent, Loredana are peste 130.000 de urmăritori pe TikTok, unde postează clipuri scurte și face săptămânal live-uri gratuite cu exerciții pentru Bacalaureat și Evaluarea Națională. „Pe Instagram am aproape 51.000 de urmăritori. Acolo postez explicații, exerciții, recomandări, dar și mici fragmente din viața de profesor. Absolut tot conținutul este gratuit. Scopul meu este să fac educație accesibilă pentru cât mai mulți elevi, indiferent de situația lor financiară”.
„Îmi aleg ținutele în funcție de tonul lecției”
În online, pe TikTok și Instagram, Loredana și-a cucerit fanii nu numai explicând matematica simplu și pe înțelesul tuturor, ci și datorită modului în care alege să se îmbrace. Uneori elegante, uneori senzuale, alteori decente sau casual, ținutele domnișoarei profesoare atrag privirile ca un magnet. Copiii sunt încântați de o așa apariție, chiar și părinții acestora apreciază lookul nonconformist și care sparge toate tiparele. „Ținutele mele online sunt colorate, elegante și decente. Aleg rochii cu personalitate, nu extravagante, ci plăcute și energizante. Scopul este să creez un cadru vizual pozitiv”.
Loredana este conștientă că impactul vizual este esențial în online, prima impresie este cea care dă tonul, cea care contează, care te poate lansa sau te poate arunca în anonimat. „O ținută frumoasă, luminoasă, respectuoasă poate face un elev să rămână să asculte un exercițiu de matematică în loc să treacă mai departe. Vreau să transmit profesionalism, dar și că matematica nu trebuie să fie rigidă sau anostă”.
Pentru tânăra profesoară ținutele sunt o formă de brand educațional: „Eleganță, decență, seriozitate, dar și accesibilitate. Îmi aleg ținutele în funcție de tonul lecției, de tema din clip și de atmosfera pe care vreau să o transmit. Caut culori vii, energizante, eleganță simplă, nu ostentativă”.
Evident, la școală, Loredana se îmbracă cu totul altfel, clasic, poartă haine mult mai sobre, potrivite lucrului cu adolescenții. „Ținutele colorate sunt strict pentru online și sunt gândite ca parte a modului de prezentare vizuală. În clasă, pun accent pe disciplină, rigoare, claritate și comunicare, nu pe partea estetică”.
„Am primit și comentarii jignitoare, dar aleg să nu răspund”
Loredana recunoaște că ținutele sale vestimentare sunt foarte apreciate, iar complimentele vin atât din partea elevilor, cât și a părinților. Însă cel mai mult se bucură atunci când copiii îi spun că au înțeles lecția, că le-a explicat-o clar, că matematica nu li se mai pare atât de grea sau când îi arată carnetul de note cu zece pe linie. „Mulți îmi spun că sunt ca o profesoară prietenă, cineva la care poți veni fără teamă, cu orice întrebare. Primesc și complimente pentru ținute sau pentru modul calm în care predau, lucru care mă bucură, dar cel mai mult mă încântă mesajele elevilor care îmi trimit poze cu notele lor bune la examene”.
Online-ul are însă și partea sa întunecată, iar cine își asumă vizibilitate pe TikTok sau Instagram poate avea parte de surprize neplăcute. Loredana, de exemplu, a trăit și momente dificile. „Există prejudecăți, iar online-ul amplifică uneori reacțiile negative. Dar, sincer, nu mă afectează. Sunt conștientă că atunci când ești prezent vizibil în spațiul public, apar și oameni care nu înțeleg sau nu apreciază ceea ce faci. Am primit și comentarii jignitoare, unele pur și simplu gratuite. În astfel de situații, aleg să nu răspund. Mă concentrez pe elevii care chiar învață, nu pe cei care comentează din frustrare sau lipsă de maturitate”.
La clasă, tânăra profesoară este foarte apreciată și îndrăgită de copii. Niciunul nu și-ar permite vreodată glume deplasate. „Elevii de la clasă sunt foarte respectuoși. Știu că sunt exigentă, știu că învățăm temeinic și că glumele nepotrivite nu-și au locul într-o oră de curs. În clasă avem o relație profesională, dar caldă: ei învață, eu explic, iar dinamica funcționează perfect fără excese. Adolescenții simt când un profesor este sigur pe el, ferm, corect și echilibrat”.
„Am făcut naveta 90 de kilometri pe zi”
Povestea care se ascunde în spatele chipului său angelic este despre ambiție, tenacitate, putere de muncă și curajul de a sparge tiparele, de a depăși orice provocare și orice prejudecată. „Matematica a devenit o pasiune pentru mine de când eram în clasa a V-a, pentru că am avut un profesor foarte bun, dar exigent, și de la care am învățat foarte multe”. Atât de multe, încât la Evaluarea Națională Loredana a luat singura notă de zece din școală. „Atunci am hotărât că voi urma un liceu cu profil matematică intensiv”.
Ceea ce peste ani s-a și întâmplat. „Am făcut Liceul de Informatică Grigore Moisil din Iași, apoi am urmat Facultatea de Matematică a Universității Alexandru Ioan Cuza și masterul tot in matematică la aceeași universitate”.
La școală predă de 7 ani și ne-a spus că aceasta este menirea ei: să-i ajute pe copii să ajungă oameni mari și frumoși. „Sunt profesoară la clasele V-XII, dar anul acesta am prins doar clase de gimnaziu. Acum predau la o școală din oraș și la una din zona rurală, la distanță de 30 de kilometri”.
Este obișnuită însă cu naveta. „De-a lungul timpului, am fost profesor în mai multe școli de la sat. Și n-a fost ușor. Pe atunci, făceam naveta 90 km pe zi dus-întors; dimineața eram profesoară la școală, iar seara mă duceam la cursuri, la master”.
Am vrut să discutăm cu Loredana și aspecte care țin de sistemul de educație din România, cu bune și cu rele. Am vorbit despre protestele profesorilor, despre volumul de muncă ce apasă pe umerii unui dascăl, despre condițiile dificile și salariile mici. Iar discuția a devenit, dintr-odată, foarte serioasă.
„Îi susțin pe colegii care aleg să protesteze, pentru că în spatele acestor mișcări sunt nemulțumiri reale: volum de muncă enorm, condiții dificile și salarii care nu reflectă responsabilitatea profesiei, lipsa de resurse”, ne-a mărturisit tânăra.
Loredana nu a participat la protestul din 8 septembrie, însă nu pentru că nu și-a dorit, ci pentru că face naveta între două școli, iar timpul nu i-a permis. „Am ales să continui să fiu la clasă, pentru elevii mei, dar asta nu înseamnă că nu înțeleg și nu respect demersul colegilor mei”.
În acest context, am întrebat-o pe profesoară ce ar schimba, dacă ar avea putere, în educația românească, iar răspunsul a venit prompt: „Reducerea birocrației din școli pentru ca profesorii să-și poată folosi energia în predare și personalizare, nu în hârtii inutile, reforma curriculei, astfel încât să fie adaptată realităților actuale și nivelului real al elevilor, nu unui ideal rupt de context și bunăstarea profesorului, prin salarii motivante, formare continuă reală, programe de mentorat și o normă didactică așezată, nu împovărătoare. Un sistem educațional funcționează doar dacă profesorii sunt bine pregătiți, bine susținuți și respectați”.
„Este epuizant. Ajung uneori și la 150 de elevi pe zi. La finalul zilei abia mai pot vorbi”
Tânăra a continuat spunând că predă în două școli pentru a-și completa norma de 20 de ore, o măsură impusă prin Legea Bolojan. Însă pentru asta este nevoită să facă naveta între cele două unități de învățământ. „Predau 16 ore într-o școală și 4 ore într-o altă școală, aflată la 30 km distanță. Asta înseamnă navetă, oboseală și un consum fizic și mental foarte mare. Sunt zile în care intru în clase unde am 30 de elevi, uneori ajung la peste 150 de elevi pe zi, fiecare cu nevoile și întrebările lui. Ca profesor implicat, trebuie să îi ascult, să-i ajut, să le explic, să-i motivez – și asta necesită energie enormă”.
Din salariul său, care în 2025 este de aproximativ 4.800 lei, peste 1.200 lei se duc doar pe navetă, dintre care doar 320 lei se decontează. „Este dificil și epuizant, iar la finalul zilei abia mai am voce și abia mai pot vorbi. Profesorii care își fac treaba cu adevărat simt aceste dificultăți profund”.
Prin urmare, creșterea normei didactice este un regres pentru întregul sistem, consideră Loredana. „În practică, înseamnă mai puțin timp pentru pregătirea lecțiilor, evaluare, proiecte și activități remediale. Înseamnă mai multă oboseală, mai puțină eficiență și, inevitabil, o calitate redusă a actului educațional. Pentru un profesor cu două școli, cum sunt eu, înseamnă epuizare continuă. Nu este doar „mai mult de lucru”, ci efectiv imposibilitatea fizică și mentală de a fi la fel de prezent ca înainte”.
Loredana a ales să devină profesor din dragoste pentru copii, din pasiune și responsabilitate. Iubește matematica extrem de mult, însă mai mult iubește momentul când poate transforma un concept dificil într-o explicație clară. „M-a atras ideea că pot schimba vieți, că pot forma minți și caractere, că pot deveni un sprijin și un model pentru elevi. Educația este una dintre puținele profesii în care vezi rezultatele direct în oameni”.
Loredana consideră că tinerii ar putea fi convinși să intre în învățământ prin salarii motivante și stabile, programe de mentorat pentru debutanți, prin reducerea birocrației și oportunități reale de formare profesională, prin statut și respect social. „Educația trebuie să fie un domeniu atractiv, nu unul la care ajung doar cei foarte idealiști sau cei dispuși la sacrificii constante”.
Salariile profesorilor, pe de altă parte, nu reflectă responsabilitatea, volumul de muncă, pregătirea academică și nici nivelul de uzură psihică. „Un profesor care predă la 150 de elevi pe zi, care pregătește lecții, corectează lucrări și face navetă ore întregi nu poate trăi decent doar din salariu. Și asta este o realitate pe care mulți o ignoră”.
Despre ministrul David și analfabetismul funcțional al elevilor: „Afirmații superficiale și nedrepte”
Cât despre afirmațiile ministrului Educației, Daniel David, care a spus că analfabetismul funcțional al elevilor este consecința slabei pregătiri a dascălilor, Profa de Mate nu poate fi de acord cu așa ceva. „Această afirmație este superficială și nedreaptă. Desigur, există profesori mai implicați și profesori mai puțin implicați, ca în orice domeniu. Dar analfabetismul funcțional este un fenomen complex, influențat de lipsa de resurse educaționale în multe școli, de programe prea stufoase, lipsa părinților în procesul educativ, de timpul exagerat petrecut de elevi pe telefon, contextul social și economic al familiilor, de lipsa unui plan național coerent pe termen lung. A da vina pe profesori este o simplificare care nu aduce nicio soluție reală”.
Loredana Pălănceanu a dat ca exemplu inclusiv testarea PISA din anii trecuți, spunând că rezultatele extrem de slabe înregsitrate de elevii români au, la fel, cauze multiple. Printre acestea se numără programele prea greoaie, neadaptate testărilor internaționale, lipsa exercițiilor aplicate în școli, lipsa spiritului critic și a gândirii logice formate în primii ani de școală, diferențele mari între educația din mediul urban și rural, lipsa investițiilor reale în educație, lipsa implicării unor părinți. „Este un fenomen complex, care reflectă probleme sistemice, nu lipsa de valoare a copiilor sau a profesorilor”.
