Cum arată și cum funcționează școlile de stat din Franța. O profesoară din România, uluită de cum se învață în afară
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Profesoara Mariana Ciupu, directorul adjunct al Școlii Gimnaziale nr. 4 din Suceava, a participat împreună cu elevii săi la o mobilitate de grup Erasmus+ în Franța. Grupul de români a fost primit pentru 5 zile de Colegiul Marie Curie din localitatea Troyes. La întoarcere, directoarea a povestit pentru Edupedu cum funcționează sistemul de învățământ francez, cum sunt organizate școlile și ce importanță alocă statul educației.
Cuprins:
- Școlile din Franța pun la dispoziția elevilor o „armată” de specialiști
- În Franța, directorii școlilor nu sunt obligați să fie profesori și nu predau elevilor
- Ce se întâmplă cu elevii francezi care încalcă regulile în școli
- Școlile din Franța, între digitalizare completă și birocrație minimă
- Cum sunt sprijiniți elevii francezi cu cerințe educaționale speciale
- Număr de telefon special destinat copiilor care se confruntă cu gânduri suicidare
- Evaluare riguroasă și orientare flexibilă
Școlile din Franța pun la dispoziția elevilor o „armată” de specialiști
Primul lucru - probabil și cel mai important - care i-a frapat pe români se referă la organizarea instituțională și infrastructura școlii gimnaziale franceze. Colegiul Marie Curie din Troyes, a povestit directoarea Mariana Ciupu, este o școală gimnazială de stat unde învață aproape 900 de elevi. Aici predau 80 de cadre didactice care au un program de lucru de la ora 9.00 la 18.00.
„Personalul include, pe lângă profesori, un director principal, două directoare adjuncte, doi consilieri principali pe educație, șapte asistenți educaționali care se ocupă de supravegherea și disciplina elevilor, secretariatul direcțiunii, secretariat general, secretariat financiar, psiholog școlar, asistent social, infirmieră, profesor documentarist, un asistent educațional responsabil cu împrumuturile de carte, un profesor de sprijin pentru elevii cu CES, o persoană la recepție pentru primirea și orientarea vizitatorilor și opt agenți tehnici și de curățenie”.
Școala, aflată la periferia orașului, funcționează ca un adevărat campus educațional, având mai multe corpuri de clădire care includ săli de clasă, laboratoare, sală de sport, sală polivalentă, spații administrative, spații de lucru pentru profesori, bibliotecă, spații de relaxare și o cantină, a mai precizat profesoara.
În Franța, directorii școlilor nu sunt obligați să fie profesori și nu predau elevilor
Spre deosebire de sistemul de educație din România, în Franța, directorii școlilor nu predau elevilor, nu țin ore la clasă. Motivul? În primul rând, nu toți sunt profesori. În al doilea rând, aceștia se ocupă exclusiv de managementul instituției.
„Conducerea școlii este asigurată de un director numit principal, sprijinit de două directoare adjuncte, fiecare cu atribuții bine delimitate. Una dintre acestea se ocupă de centralizarea și validarea cererilor de burse, iar cealaltă coordonează integrarea elevilor cu cerințe educaționale speciale și a celor proveniți din medii defavorizate”.
Ca o comparație, în România, directorii și directorii adjuncți sunt degrevați parțial de norma didactică, având obligația de a preda totuși un anumit număr de ore. Acesta diferă în funcție de numărul de clase și formațiunile de studiu și se încadrează, de regulă, între 10 și 20 de ore. Cu o excepție: directorii unităților cu mai puțin de 5 clase nu beneficiază de această degrevare, ei având obligația de a preda 80 de ore pe lună (normă întreagă). Predarea se efectuează, de regulă, la unitatea de învățământ unde directorul este titular.
La noi, activitatea directorilor se desfășoară într-un interval de 40 de ore pe săptămână, incluzând activități de predare, evaluare și management.
Ce se întâmplă cu elevii francezi care încalcă regulile în școli
Un element specific sistemului de învățământ francez îl reprezintă biroul „Viață școlară”, o structură responsabilă cu monitorizarea elevilor.
„Este format din consilieri educativi care nu sunt profesori de predare, dar care au un rol esențial în monitorizarea prezenței elevilor, gestionarea comportamentului și menținerea climatului educațional. Atunci când este nevoie de clarificarea unei situații privind comportamentul sau frecvența școlară, elevii sunt anunțați nominal prin difuzorul școlii să se prezinte la acest birou”.
Sistemul disciplinar este riguros și bine structurat, abaterile sunt consemnate, într-un carnet al elevului. „Printre abaterile frecvente se numără absenteismul nemotivat, întârzierile la ore, neefectuarea temelor, utilizarea telefonului mobil în timpul programului școlar sau perturbarea activității didactice”.
Cât despre sancțiuni, acestea sunt progresive, mergând până la suspendarea temporară de la cursuri. „Sancțiunile sunt graduale și proporționale cu gravitatea și frecvența abaterilor. Acestea pot merge până la suspendarea temporară de la cursuri, elevii desfășurând în acest timp studiu individual într-o sală specială, sub supravegherea unui consilier educativ. Cu cât abaterile sunt mai grave și mai repetate, cu atât perioada de suspendare de la ore și de studiu individual monitorizat poate fi mai mare. Sistemul pune accent pe responsabilizare personală, reabilitare școlară, comportament adecvat, perseverență și prevenirea bullyingului”.
Școlile din Franța, între digitalizare completă și birocrație minimă
Un alt aspect care a impresionat-o pe directoarea noastră a fost nivelul ridicat de digitalizare a managementului școlar. „Profesorii nu lucrează cu dosare pe hârtie pentru evidența activității elevilor sau pentru comisii, ci folosesc un cont profesional personal pe domeniul instituției educaționale de care aparține școala, în acest caz Académie INSPE de Reims, structură comparabilă, într-o anumită măsură, cu inspectoratul școlar din sistemul românesc.
Prin intermediul acestei platforme digitale sunt administrate informații privind parcursul școlar al elevilor: notele acestora (în Franța notarea se face pe o scară de la 1 la 20), absențele, statistici ale progresului copiilor, observații diverse. „Profesorii introduc notele, observațiile referitoare la progresul și comportamentul elevilor, datele privind frecvența școlară și diverse statistici legate de evaluări și examene. Sistemul permite o monitorizare constantă a progresului școlar și facilitează comunicarea între cadrele didactice și conducerea școlii.
Tot în cadrul școlii există și o bibliotecă modernă denumită Centru de Documentare și Informare (CDI). „Aici elevii au acces la resurse educaționale și materiale de documentare, la calculatoare conectate la internet și la spații de lectură. Centrul este deservit de trei angajați specializați, iar profesorul documentarist, care are și normă de predare, coordonează proiecte și concursuri educaționale și sprijină elevii în activități de informare și cercetare”.
Cum sunt sprijiniți elevii francezi cu cerințe educaționale speciale
Sistemul francez acordă o atenție deosebită incluziunii, iar elevii cu dificultăți de învățare sau din medii defavorizate beneficiază de sprijin personalizat.
„Aceștia pot fi orientați către clase cu efective mai mici, de aproximativ 16 elevi, în care accentul cade pe formarea profesională și pe învățarea unei meserii în cadrul școlii. La Collège Marie Curie din Troyes există, de exemplu, posibilitatea formării în domeniul gastronomiei”. Elevii cu cerințe educaționale speciale și dizabilități severe beneficiază de sprijinul profesorului de sprijin, care îi poate însoți în activitățile școlare. „În plus, pe ușile birourilor și sălilor este inscripționată și denumirea în alfabetul Braille, pentru persoanele cu deficiențe de vedere”, a explicat profesoara.
Sistemul educațional francez oferă sprijin și susținere nu numai elevilor cu CES, ci și celor care obțin performanțe sportive, care pleacă în cantonamente sau participă la competiții. „Aceștia beneficiază de program școlar adaptat, iar absențele lor nu sunt consemnate atunci când participă la activități oficiale. Astfel, școala încurajează dezvoltarea talentelor individuale. Un exemplu relevant este cazul elevului Mathys Detourbet, care evoluează ca fotbalist la clubul Manchester City”.
Număr de telefon special destinat copiilor care se confruntă cu gânduri suicidare
Sprijinul socio-emoțional al elevilor este asigurat de un asistent social și doar în cabinetul de psihologie existent în incinta școlii. „În spațiul școlii sunt afișate și mesaje de educație pentru sănătate, de exemplu informații despre stilul de viață sănătos și riscurile consumului excesiv de zahăr. Totodată, la avizier este afișat un număr de telefon dedicat elevilor care se confruntă cu gânduri suicidare, astfel încât aceștia să poată solicita consiliere și sprijin specializat”.
Valorile promovate de instituție sunt reflectate inclusiv pe holurile școlii. La aviziere, de exemplu, sunt expuse mesaje educative și de bune practici. Un element simbolic este „copacul perseverenței”, pe ramurile căruia elevii afișează mesaje despre efort, motivație și progres personal.
„La intrare sunt expuse și articole din presa locală despre performanțele sportive ale elevilor sau despre alte realizări și activități extracurriculare, ceea ce contribuie la valorizarea succesului și a implicării elevilor în viața comunității”.
În același timp, sistemul educațional francez include educația pentru stil de viață sănătos, pentru multiculturalitate, pentru dezvoltare durabilă, pentru identificarea și combaterea fake-news-ului, precum și educația pentru apărare și securitate.
„În acest cadru, elevii sunt familiarizați cu rolul instituțiilor militare și cu responsabilitățile civice, iar experți din diverse domenii sunt invitați în sala polivalentă pentru a susține prelegeri despre activitatea și profesia lor”, a mai precizat profesoara Ciupu.
Evaluare riguroasă și orientare flexibilă
La finalul gimnaziului, mai spune directoarea din Suceava, elevii francezi susțin examenul național Brevet, care cuprinde probe scrise și orale la limba franceză, matematică, istorie, geografie, educație civică și științe.
„Performanța școlilor este urmărită la nivel instituțional, iar unitățile de învățământ trebuie să mențină o rată de promovabilitate de minimum 80%; dacă acest prag nu este atins, sunt aplicate măsuri de remediere educațională”.
Promovarea de către elevi a acestui examen nu condiționează însă în mod direct înscrierea copiilor la liceu. Accesul în sistemul de învățământ liceal se realizează în funcție de alte criterii, printre care interesele de învățare ale elevului. „Profesorul principal și consilierii de orientare formulează o propunere de orientare, iar familia își exprimă opțiunea”.
Cât despre repartizarea propriu-zisă în licee, aceasta se face printr-o platformă digitală care ia în calcul media și rezultatele școlare, competențele evaluate de-a lungul gimnaziului, opțiunile elevului și ale familiei, circumscripția și, uneori, priorități locale. „Elevii introduc mai multe opțiuni de liceu și specializări, iar algoritmul realizează repartizarea. Există și proceduri de selecție pentru anumite licee tehnologice foarte căutate, pentru unele licee profesionale și pentru anumite specializări, precum aeronautică, design sau hotelărie”.
Tot în zona performanței academice, în Franța elevii se pot înscrie la un concurs național la diferite discipline, care ar putea fi comparat cu olimpiadele din România.
Directoarea școlii din Suceava a mai precizat că în Franța, clasele de gimnaziu au 25 de elevi, iar norma didactică a profesorilor este de 18 ore de predare pe săptămână.
