„Am văzut o dirigintă dând shoturi cu elevii la banchet”. Psihologul Mihai Copăceanu, despre petrecerile de final de an transformate în chiolhanuri: „Pleacă de acasă cu gândul să se facă trotil”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
„Am văzut o dirigintă care stătea la bar și dădea shoturi împreună cu proaspeții absolvenți, la banchet”, povestește psihologul Mihai Copăceanu, avertizând asupra unui fenomen scăpat total de sub control: banchetul organizat la final de an școlar s-a transformat, de-a lungul timpului, într-un chiolhan udat cu alcool, unde tinerii fumează, uneori consumă droguri, se încaieră, se dezlănțuie pe manele cu versuri vulgare, gesturi indecente și tăvălit pe jos.
Cuprins:
- Mihai Copăceanu: „Profesorii trebuie să fie repere pentru elevi, chiar și la banchet”
- „Adolescenții, când beau, beau ca să se îmbete”
- „O singură noapte poate avea consecințe care se pot întinde pe ani întregi”
- Banchetul, o amintire frumoasă, nu începutul unei tragedii
- Consumul de alcool în rândul tinerilor, un fenomen alimentat uneori chiar de familie
- Apelul psihologului către părinți: „Fiți lobul prefrontal al copiilor”
- Copiii au nevoie de limite, reguli și supraveghere. „Asta înseamnă cu adevărat dragoste”
Mihai Copăceanu: „Profesorii trebuie să fie repere pentru elevi, chiar și la banchet”
Psihologul Mihai Copăceanu a povestit pe rețelele sociale o scenă care l-a șocat: la una dintre petrecerile de final de an școlar a văzut o dirigintă care consuma alcool alături de elevii săi. „Am văzut o dirigintă care stătea la bar și dădea shoturi împreună cu proaspeții absolvenți, la banchet. Deși pentru elevi poate părea super tare, cea mai „cool” dirigintă, asemenea lucruri nu sunt permise nici măcar în noaptea banchetului”, avertizează specialistul.
Într-adevăr, pentru mulți adolescenți, imaginea poate părea cea a unui profesor apropiat și „cool”. Din perspectivă educațională și psihologică însă, mesajul transmis este cu totul altul. „Ce mesaj le-a transmis acea dirigintă elevilor săi atunci când a ales să bea alcool împreună cu ei?”, se întreabă Mihai Copăceanu.
În opinia sa, astfel de gesturi riscă să normalizeze ideea că alcoolul este ingredientul obligatoriu al distracției și că regulile pot fi suspendate în anumite contexte. Mai grav, tinerii pot interpreta că ceea ce este interzis devine acceptabil atunci când este validat de un adult. „Că alcoolul este o condiție a distracției? Că regulile se suspendă la banchet ? Că ceea ce este interzis pentru elevi devine acceptabil atunci când este validat de un adult? Sau că acum, la banchet, elevii pot să facă orice de față cu profesorii lor?”.
Mihai Copăceanu atrage atenția că profesorii rămân repere pentru elevi chiar și atunci când participă la banchet doar ca invitați. Tocmai în aceste momente, adolescenții au nevoie de modele și limite clare, nu de validarea unor comportamente de risc. „Profesorii, chiar dacă nu organizează banchetul, și sunt doar invitați, tot profesori sunt. Si elevii la fel”.
Specialistul vorbește în mesajul său despre petreceri care s-au terminat pentru unii copii la spital și atenționează: coma alcoolică, accidentele grave, agresiunile pot marca definitiv viața tinerilor. Căci, în spatele fotografiilor de pe rețelele sociale și al atmosferei de sărbătoare se ascunde o cultură a excesului care poate transforma o amintire frumoasă într-o tragedie.
„Adolescenții, când beau, beau ca să se îmbete”
Dincolo de cazul izolat al unei petreceri la care a asistat, psihologul descrie un fenomen mult mai amplu: „Banchetele din această perioadă, unde uneori profesorii se spală pe mâini spunând că nu le organizează (deși unii dintre ei participă) lasă loc unor comportamente de risc, unor accidente și, din păcate, unor situații care pun în pericol nu doar integritatea fizică, psihologică, ci chiar viața tinerilor”.
În urma întâlnirilor cu sute de elevi din mai multe orașe ale țării, specialistul a observat două realități complet diferite. Există adolescenți care nu au experimentat beția și pentru care alcoolul nu reprezintă o preocupare, există însă și grupuri întregi de tineri care asociază relaxarea exclusiv cu consumul de alcool până la pierderea controlului.
„Am văzut extremele: clase în care elevii nu aveau experiențe de beții, nici preocupări pentru consum de alcool și alte clase în care, atunci când i-am întrebat cum se relaxează, foarte mulți mi-au răspuns că se întâlnesc și consumă alcool până la beție. Și o spuneau cu încredere și voie bună și m-au asigurat că nu sunt rare situațiile. Băieți și fete! Mulți dintre ei erau minori, unii având doar 14, 15 sau 16 ani”.
Studiile și realitatea ne spun că adolescenții noștri, când beau, beau ca să se îmbete, afirmă specialistul. „Din păcate, pentru mulți tineri pare că nu mai există o formă de socializare fără consum de alcool. Obligatoriu alcool. Pentru o mare parte dintre ei, și fumat. Iar în multe situații, mai ales la liceu, și consumul unor substanțe interzise. În România suntem pe primele locuri la consumul de alcool în rândul tinerilor”.
În numeroase situații, mai spune psihologul, consumul excesiv nu este accidental, ci urmărit deliberat. Într-adevăr, unii tineri ajung să se îmbete fără să-și propună acest lucru, însă alții pleacă de acasă cu intenția clară de a consuma alcool până la pierderea controlului.
„O singură noapte poate avea consecințe care se pot întinde pe ani întregi”
Ce este și mai grav e faptul că beția adolescenților este adesea tratată ca o etapă firească a tinereții sau ca o experiență lipsită de consecințe. Psihologul avertizează însă că realitatea este mult mai dură. De-a lungul anilor, acesta a întâlnit tineri ajunși în comă alcoolică, adolescenți bătuți în urma conflictelor izbucnite la petreceri, victime ale accidentelor și persoane care au rămas cu sechele fizice și emoționale mult timp după încheierea unei seri de distracție.
„Că se ascultă și se dansează pe manele cu versuri vulgare, cu gesturi indecente, tăvălit pe jos - nici nu merită discuția. E peste tot! Am văzut tineri care și-au pus viața în pericol. Am văzut tineri în coma alcoolică, alții batuti, alții cu fracturi, cu probleme de sănătate agravate, cu răni și cu regrete care îi urmăresc mult timp după aceea. Este trist ca o metodă frumoasă de a sărbători finalul unei etape importante din viață să se încheie cu suferință și vătămare corporală”.
Din perspectivă psihologică, astfel de experiențe pot avea efecte profunde. Rușinea, sentimentul de vinovăție, pierderea controlului și expunerea în fața colegilor pot deveni surse de traumă și anxietate. Pentru unii adolescenți, o singură noapte poate avea consecințe care se întind pe ani întregi.
Banchetul, o amintire frumoasă, nu începutul unei tragedii
Perioada banchetelor reprezintă, potrivit specialistului, una dintre cele mai vulnerabile etape pentru adolescenți. După luni de stres și examene, mulți tineri trăiesc sentimentul că au scăpat de orice responsabilitate. Apare ideea că „acum este momentul să fac orice”, iar această stare poate favoriza decizii impulsive. În lipsa supravegherii, consumul de alcool se poate combina cu fumatul, drogurile, comportamentele sexuale riscante sau chiar cu situații de abuz sexual.
Psihologul avertizează că alcoolul și substanțele psihoactive reduc capacitatea de evaluare a riscurilor și cresc vulnerabilitatea adolescenților în fața unor situații periculoase. „Banchetul trebuie să rămână o amintire frumoasă, nu începutul unei tragedii”, subliniază acesta.
Consumul de alcool în rândul tinerilor, un fenomen alimentat uneori chiar de familie
O altă problemă identificată de psiholog este permisivitatea unor părinți față de consumul de alcool. În anumite familii, adolescenții consumă alcool acasă fără restricții, iar în unele cazuri părinții sunt chiar cei care le cumpără băuturile. „De multe ori există permisivitatea și acordul părinților; ei beau acasă alcool sau chiar părinții le cumpără alcool”. Mesajul transmis este că beția reprezintă o etapă normală a dezvoltării, iar consecințele sunt minimalizate.
În acest context, Mihai Copăceanu spune că îl preocupă tot mai mult apariția dependenței de alcool la vârste foarte fragede, înainte de împlinirea majoratului.
Pentru unii adolescenți, întâlnirile cu prietenii și petrecerile devin aproape imposibil de imaginat fără consum de alcool, ceea ce reprezintă un semnal de alarmă privind dezvoltarea unor comportamente dependente. „Cei care încă nu au împlinit 18 ani și care nu pot participa la o petrecere sau la o întâlnire fără să se îmbete. Ce ne spun studiile și realitatea: că adolescenții noștri când beau, beau ca să se îmbete”.
Apelul psihologului către părinți: „Fiți lobul prefrontal al copiilor”
MIhai Copăceanu psihologul transmite un mesaj ferm părinților, pe care îi consideră principalii factori de protecție în această perioadă. „Părinții trebuie să fie lobul prefrontal al copiilor”, afirmă el, referindu-se la rolul adulților de a suplini capacitatea încă insuficient dezvoltată a adolescenților de a controla impulsurile și de a evalua riscurile.
Specialistul recomandă ca părinții să nu permită consumul de alcool și tutun, să stabilească reguli clare pentru noaptea banchetului și să nu lase copiii nesupravegheați în cluburi, cabane sau alte locații după încheierea petrecerii. „Să îi supraveghem, mai ales la aceste banchete care sunt situații de mare risc "gata, am terminat, libertate, vreau să mă distrez înainte de examen, să mă îmbăt până mă pish pe mine". Unii tineri se îmbată fără să-și propună, alții pleacă de acasă cu gândul că vor să se facă trotil ! Pentru unii e prima beție, pentru alții e doar încă o beție!”.
Mihai Copăceanu consideră firesc ca adolescenții de 14-15 ani să fie aduși acasă de părinți după banchet și să nu petreacă restul nopții în medii nesupravegheate. Totodată, psihologul reamintește că iubirea față de copii nu înseamnă libertate fără limite.
„Părinții trebuie să fie lobul prefrontal al copiilor, ei să se asigure de rationalitatea deciziilor, de controlul impulsurilor și autocontrol. Să nu le permitem consumul de alcool și nici consumul de tutun. Să îi aducem acasă după banchet și să nu îi lăsăm în continuare nesupravegheați prin cabane, cluburi sau alte locuri în care își pot pune viața în pericol. Aceste recomandări sunt valabile atât pentru băieți, cât și pentru fete. Sex, sex neprotejat, sex forțat= abuz sexual și viol, cu consum de alcool si/sau droguri sunt foarte dese în această perioadă. „Nu prea multă iubire duce la greșeli în educarea copiilor, ci prea puțină disciplină”, avertizează specialistul.
Copiii au nevoie de limite, reguli și supraveghere. „Asta înseamnă cu adevărat dragoste”
În opinia sa, cea mai importantă dovadă de afecțiune rămâne capacitatea părinților de a impune limite sănătoase atunci când acestea protejează viața, sănătatea și viitorul copiilor lor. Pentru că, în cele din urmă, o noapte de distracție trece. Consecințele unei decizii greșite pot rămâne însă pentru totdeauna.
„Bucuria absolvirii nu trebuie umbrită de abuz alcool, tutun, substanțe interzise sau comportamente riscante. Dragostea față de copii înseamnă și supraveghere, și disciplină, și limite sănătoase. Cea mai mare dovadă de iubire nu este libertatea fără limite, ci grija care pune limite acolo unde ele protejează viața”, a mai precizat specialistul.
