Evaluarea Națională 2026 a adus cele mai dificile subiecte din ultimii 15 ani, dar și cel mai mic număr de contestații din ultimii 7 ani, potrivit datelor oficiale. În total, doar 14.700 de lucrări au fost contestate, marcând o scădere remarcabilă comparativ cu anii anteriori, potrivit unei analize realizate de Edupedu.ro.
Cuprins:
Conform bilanțului publicat sâmbătă de Ministerul Educației, absolvenții claselor a VIII-a au depus 14.700 de contestații în această sesiune, cel mai mic număr din 2019 încoace.
Dintre acestea, 9.520 de contestații au vizat proba de Limba și literatura română, 4.890 au fost depuse pentru Matematică, iar doar 330 pentru Limba maternă. Această scădere semnificativă a cererilor de reevaluare vine, paradoxal, pe fondul unui examen mult mai dificil decât în anii precedenți.
„Stadiul evaluării contestațiilor de la Evaluarea Națională:
Profesorul universitar Radu Gologan, președintele Societății de Științe Matematice din România, a declarat pentru publicația Totul Despre Mame că subiectele de Matematică au fost „cele mai dificile din ultimii 15 ani”.
Potrivit lui Radu Gologan, dificultatea sporită a fost justificată de dorința de a testa gândirea critică și înțelegerea profundă a conceptelor, nu aplicarea mecanică a algoritmilor.
„Subiectele au evaluat felul în care elevii au înțeles și și-au structurat în gândire cunoștințele acumulate”, a explicat specialistul.
Un exemplu concret al acestei schimbări este problema 4b de la Subiectul al III-lea, care a stârnit numeroase discuții în rândul profesorilor de matematică. Considerată atât cea mai dificilă, cât și cea mai „frumoasă” problemă din examen, aceasta a fost comparată de unii dascăli cu un exercițiu dintr-un concurs internațional pentru olimpici.
Conform analizei realizată de Edupedu.ro, sesiunea din 2026 a dus la o scădere drastică a numărului de note maxime.
Doar 102 elevi au obținut nota 10 la Matematică, de aproape zece ori mai puțini decât în 2025. În plus, doar 74,3% dintre elevi au reușit să obțină note de trecere la această probă.
Situația este similară și în cazul notelor între 9,50 și 9,99, care au fost la cel mai scăzut nivel din ultimii 14 ani. Un exemplu grăitor este Bucureștiul, unde, în alți ani, sute de elevi reușeau să obțină media generală 10. În 2026, doar trei elevi din Capitală au reușit această performanță.
Rezultatele finale ale examenelor, care vor fi stabilite după soluționarea contestațiilor, vor influența direct admiterea la liceu.
Având în vedere numărul redus de note maxime, profesorii și specialiștii în educație estimează o scădere semnificativă a mediilor de admitere la colegiile de top.
Se preconizează că această abordare bazată pe dificultate crescută ar putea deveni un standard pentru viitoarele examene naționale, marcând o schimbare de paradigmă în sistemul educațional românesc. Totuși, rămâne de văzut cum vor reacționa elevii, părinții și cadrele didactice la aceste noi provocări.