Premierul Ilie Bolojan, falsuri și informații scoase din context, legate de norma didactică sau numărul de elevi la clasă pentru a apăra tăierile din Educație
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Premierul Ilie Bolojan a făcut o serie de declarații controversate despre sistemul educațional din România într-un interviu acordat Digi 24 pe 13 august. Potrivit Edupedu, acesta a prezentat informații false sau scoase din context pentru a justifica măsurile de reducere a cheltuielilor din învățământ propuse în Legea Bolojan.
Cuprins:
Ce mesaj a transmis premierul ca să justifice tăierile din sistemul educațional
„Mesajul meu pentru pentru profesori este următorul: statul român, așa cum am spus, în foarte multe domenii, nu mai poate continua abordările pe care le-a avut”, a subliniat Ilie Bolojan.
„Și, de exemplu, în educație, în acești ani, printr-un pachet de măsuri, am scăzut normele didactice ale profesorilor, prin diferite derogări, prin scăderea normelor, am scăzut numărul de copii în clasă și cu toate aceste lucruri - am crescut și salariile, poate nu la nivelul la care ar fi trebuit - n-am văzut, din păcate, o îmbunătățire globală a sistemului de învățământ”, a adăugat premierul.
Acesta a vorbit și despre diferențele dintre notele pe care le primesc elevii la clase și cele de la examenele naționale, unde, deși complexitatea subiectelor a crescut, mulți nu reușesc să promoveze.
„Și vedem, în afară de greșelile decidenților politici, în foarte multe locuri, de exemplu, între nota la clasă pe care un elev o primește și foarte bună, de altfel, și nota la examenele care se dau - bacalaureat sau capacitate [n.red. Evaluarea Națională] - este o diferență foarte mare și înseamnă că este și o problemă care ține de responsabilitatea multor profesori”, a precizat premierul.
Însă mesajul lui Ilie Bolojan conține mai multe inexactități, potrivit sursei citate.
Norma didactică, neschimbată de decenii
Ilie Bolojan a afirmat că normele didactice ar fi scăzut „în acești ani” și că, în ciuda acestui fapt, a reducerii numărului de elevi la clasă și a creșterii salariilor, nu s-a observat o îmbunătățire globală a sistemului de învățământ.
Contrar afirmațiilor premierului, norma didactică pentru profesorii din învățământul preuniversitar a rămas neschimbată la 18 ore pe săptămână timp de decenii, până anul acesta.
Aceasta a fost stabilită încă din 1997 prin Legea privind Statutul personalului didactic și menținută în Legea Educației Naționale din 2011. Abia acum, prin Legea Bolojan, norma cadrelor didactice a fost mărită la 20 de ore săptămânal.
Reducerea numărului de elevi la clasă, o măsură recentă
Scăderea numărului de elevi într-o clasă este o inițiativă adoptată abia în 2020, dar aplicată efectiv doar în ultimul an școlar.
Anterior, România se număra printre țările europene cu cele mai aglomerate clase.
Premierul a făcut o legătură directă între aceste măsuri administrative și rezultatele elevilor, deși unele sunt foarte recente sau chiar inexistente, cum este cazul reducerii normei didactice.
Rezultatele elevilor și responsabilitatea profesorilor
Bolojan a menționat diferențele între notele de la clasă și cele de la examenele naționale, sugerând că aceasta ar indica o problemă de responsabilitate a profesorilor.
„Cu toate aceste lucruri - am crescut și salariile, poate nu la nivelul la care ar fi trebuit - n-am văzut, din păcate, o îmbunătățire globală a sistemului de învățământ. Și vedem, în afară de greșelile decidenților politici, în foarte multe locuri, de exemplu, între nota la clasă pe care un elev o primește și foarte bună, de altfel, și nota la examenele care se dau - bacalaureat sau capacitate [n.red. - Evaluarea Națională] - este o diferență foarte mare și înseamnă că este și o problemă care ține de responsabilitatea multor profesori”, a spus Ilie Bolojan, legând direct măsurile sale cu obiective educaționale.
Asta deși ministrul educației, Daniel David a susținut întotdeauna că este vorba de niște măsuri „temporare”, pentru a „depăși criza”.
Generația-experiment și rezultatele la Bacalaureat
În 2025, a dat Bacalaureatul prima generație care a început școala cu clasa pregătitoare. Aceștia au fost supuși unui model de examen stabilit încă din 1995, în ciuda promisiunilor de reformă curriculară.
Rezultatele au fost amestecate: a doua cea mai mare rată de promovare din ultimii 15 ani, dar cel mai mic număr de note maxime din ultimul deceniu. Aceste rezultate reflectă atât eșecurile sistemului, cât și încercările de reformă din ultimii ani.
Declarațiile premierului Bolojan par să simplifice excesiv problemele complexe ale sistemului educațional românesc, prezentând informații inexacte sau scoase din context pentru a justifica măsurile de reducere a cheltuielilor din învățământ.
Asta în timp ce dascălii sunt pe zi ce trece mai nemulțumiți de reformele care vizează sistemul de educație și amenință cu un protest masiv în prima zi de școală a anului 2025-2026.
cobra 15.08.2025, 08:10
„Cu toate aceste lucruri – am crescut și salariile, poate nu la nivelul la care ar fi trebuit – n-am văzut, din păcate, o îmbunătățire globală a sistemului de învățământ" BĂ bolovane..tu le-ai crescut??? Tu stii doar să tai de la alți! Du-te in Oradea si d[ jos statuile ungurilor...