Profesorii de la Liceul „Grigore Moisil” din Iași au creat un ghid practic de folosire a AI pentru predarea la clasă
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Liceul Teoretic de Informatică „Grigore Moisil” din Iași a lansat, pe 5 octombrie 2026, de Ziua Mondială a Profesorilor, ghidul „Arhitectura învățării inteligente. Ghidul resurselor educaționale AI dezvoltate de LIIS”. Documentul, coordonat de prof. dr. Maria Rados și prof. dr. Mihaela-Adina Romanescu, sintetizează inițiativele a 34 de cadre didactice din liceu, propunând o integrare pedagogică a instrumentelor de inteligență artificială (AI) în procesul educațional.
Cuprins:
O schimbare de paradigmă: „Pedagogia înaintea tehnologiei”
Coordonatoarele ghidului subliniază că inteligența artificială nu mai poate fi ignorată în educație.
„Tehnologia este o cale de comunicare în învățare, profesorii trebuie să utilizeze instrumentele digitale care sunt la îndemâna elevilor, pentru a-i sprijini pe aceștia să obțină cele mai bune rezultate și să le folosească adecvat”, explică Adina Romanescu, directoarea liceului „Grigore Moisil” pentru Tribuna Învățământului.
În schimb, Maria Rados atrage atenția asupra unui aspect esențial: „Un elev poate obține în câteva secunde un răspuns impecabil formulat, fără să fi înțeles mare lucru. La fel, un profesor poate realiza o prezentare foarte atractivă, fără ca aceasta să producă neapărat învățare. De aceea, cred că trebuie să păstrăm o regulă simplă: pedagogia înaintea tehnologiei”.
Ghidul „Arhitectura învățării inteligente” este disponibil gratuit pe site-ul Liceului Teoretic de Informatică „Grigore Moisil” din Iași.
Cum devine AI un instrument pentru gândirea critică
Ghidul oferă soluții practice pentru a folosi AI ca pe un „provocator al gândirii” elevilor, nu ca un substitut al acesteia. Un exemplu oferit de Maria Rados vine din domeniul istoriei: „Un referat despre Revoluția Franceză îl poate scrie AI în câteva secunde. Dar dacă îi cerem să compare două interpretări istorice sau să identifice erori într-un răspuns generat de AI, situația se schimbă. AI devine un instrument care provoacă gândirea”.
La chimie, de exemplu, în lecția despre alchine, chatbotul este utilizat pentru a răspunde, dar cu o condiție pusă de elev: „Nu îmi da răspunsul direct, pune-mi întrebări ajutătoare”. În final, elevii verifică răspunsurile chatbotului în manual sau prin experimente practice.
Riscuri și provocări: Dependența de AI și pierderea gândirii critice
Potrivit coordonatoarelor, ghidul abordează deschis riscurile utilizării inteligenței artificiale, printre care se numără plagiatul, propagarea informațiilor false și pierderea capacității de gândire critică.
„Cel mai mult mă îngrijorează nu copierea în sine, ci riscul ca elevii să renunțe treptat la efortul de a gândi singuri. Să nu mai aibă răbdare să citească un text, să caute o explicație, să confrunte informații sau să formuleze propriile concluzii”, avertizează Maria Rados.
Adina Romanescu subliniază, la rândul său, importanța de a schimba abordarea evaluării în școlile românești: „Trebuie să ne schimbăm abordarea evaluării, să ne centrăm pe proces, nu doar pe rezultate, și să exersăm mai mult gândirea critică”.
Ghidul acoperă o gamă variată de discipline, de la limbi străine la matematică, educație fizică și religie. De exemplu, la biologie, elevii compară imagini generate de AI cu observații reale la microscop. La istorie, elevii generează imagini ale unor epoci istorice și identifică elementele care nu corespund realității. Chiar și la sport, AI a fost utilizată pentru analizarea performanței echipelor de baschet.
Totuși, aplicarea AI nu este uniformă în toate disciplinele. De exemplu, Maria Rados explică faptul că în matematică există provocări mai mari: „În disciplinele care presupun raționamente riguroase, demonstrații și rezolvări pas cu pas, profesorii sunt mai preocupați de riscul ca elevii să preia soluția fără să înțeleagă procesul”.
