ADN-ul uman ascunde urmele a doi strămoși necunoscuți, arată o descoperire care îi surprinde pe cercetători
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Cercetătorii de la University of California din Berkeley au făcut o descoperire uluitoare identificând secvențe ADN care provin de la două grupuri umane necunoscute, conform Euronews. Aceste grupuri, numite „strămoși fantomă” și „strămoși super-arhaici”, nu au lăsat fosile sau ADN secvențiat, dar urmele lor persistă în genomul uman modern.
Cuprins:
- Strămoși neștiuți în ADN-ul uman actual cu o vechime de peste 1 milion de ani
- Strămoșii „super-arhaici” ar fi intrat în contact cu denisovanii în Eurasia acum mai bine de 200.000 de ani
- Un arbore genealogic complex rezultat din migrații și încrucișări repetate
- Homo sapiens ar fi evoluat în Asia cu 400.000 de ani mai devreme decât se credea
Strămoși neștiuți în ADN-ul uman actual cu o vechime de peste 1 milion de ani
O echipă de cercetători americani a găsit dovezi genetice care sugerează existența a două linii umane dispărute, ambele contribuind la moștenirea genetică a omului modern.
„Studiile anterioare au sugerat existența unor urme genetice ale unor linii umane dispărute, dar nu era clar când și unde a avut loc acest amestec”, a declarat Yulin Zhang, doctorandă la Berkeley. Echipa sa a identificat segmentele ADN și a concluzionat că aceste urme sunt prezente în genomul tuturor oamenilor, nu doar al celor africani.
Strămoșii „super-arhaici” ar fi intrat în contact cu denisovanii în Eurasia acum mai bine de 200.000 de ani
Unul dintre strămoșii descoperiți, denumit „super-arhaic”, și-ar fi separat linia evolutivă de alte hominide acum 1,8 milioane de ani. Cercetătorii sugerează că această populație ar fi intrat în contact cu Denisovanii în Eurasia acum mai bine de 200.000 de ani, iar fragmentele de ADN au ajuns la oamenii moderni prin acest amestec.
„Detectarea strămoșului super-arhaic este extrem de fascinantă deoarece dezvăluie contribuții genetice ale unei populații care a trăit în urmă cu peste un milion de ani”, a explicat Arjun Biddanda, cercetător postdoctoral la Johns Hopkins University.
Un arbore genealogic complex rezultat din migrații și încrucișări repetate
Cercetările anterioare au arătat deja că Homo sapiens s-a încrucișat cu Neanderthalienii și Denisovanii, iar ADN-ul lor se găsește încă în genomul uman modern. Europenii și asiaticii poartă între 1% și 2% ADN de Neanderthal, în timp ce populațiile din Asia și Oceania au și urme de ADN Denisovan. „Evoluția umană seamănă mai degrabă cu o rețea complexă de populații interconectate prin migrații și încrucișări repetate”, explică Priya Moorjani, profesoară la University of California.
Homo sapiens ar fi evoluat în Asia cu 400.000 de ani mai devreme decât se credea
O reconstrucție digitală a unui craniu vechi de un milion de ani, descoperit în China, sugerează că Homo sapiens ar fi putut evolua în Asia de Est, nu în Africa, cu 400.000 de ani mai devreme decât se credea anterior. Studiul, publicat în revista Science, prezintă rezultate surprinzătoare în urma analizei craniului spart găsit în China în 1990. Reconstrucția digitală indică posibilitatea ca strămoșii noștri să se fi separat de alți hominizi mult mai devreme decât se estima.
Chris Stringer, antropolog la Muzeul de Istorie Naturală din Londra și membru al echipei de cercetare, a explicat: „Rezultatele sugerează că strămoșii noștri s-au împărțit în grupuri diferite încă de acum un milion de ani, ceea ce sugerează o divizare mult mai timpurie și mai complexă a evoluției umane decât se credea anterior”.
Aceste descoperiri pun sub semnul întrebării teoria conform căreia Homo sapiens a evoluat exclusiv în Africa. Michael Petraglia, directorul Centrului Australian de Cercetare pentru Evoluția Umană de la Universitatea Griffith, a declarat pentru AFP că „o schimbare majoră în cercetare ar putea avea loc acum, deoarece Asia de Est joacă acum un rol foarte important în evoluția hominizilor”.
