De ce e Dunărea la un debit atât de mic, deși în România a plouat abundent în luna iulie

Afluenții transportă tot mai puțină apă

„De ce este Dunărea la un nivel atât de scăzut, deși în România a plouat abundent? Explicația se află în întregul bazin hidrografic al fluviului”, arată Meteoplus într-o postare pe Facebook.

Situația creează o impresie de paradox, însă specialiștii în hidrologie explică clar motivul pentru care ploile căzute în România au un efect nesemnificativ asupra debitului celui mai mare fluviu din Europa Centrală și de Sud-Est.

„Luna iulie a fost una dintre cele mai ploioase din ultimii ani, iar în multe zone din sudul țării s-au acumulat peste 100–150 l/mp, local chiar mai mult. Cu toate acestea, precipitațiile căzute în România nu pot compensa lipsa apei din întregul bazin hidrografic al fluviului. Explicația este simplă: debitul Dunării la intrarea în România este determinat în principal de apa care vine din amonte, din Germania, Austria, Slovacia, Ungaria și Serbia. Dacă în aceste țări precipitațiile sunt reduse, iar afluenții transportă tot mai puțină apă, nivelul Dunării continuă să scadă, chiar dacă în România plouă abundent”, susține Meteoplus.

În prezent, debitul Dunării pe sectorul românesc se apropie de valori minime istorice pentru această perioadă a anului, comparabile cu cele înregistrate în timpul marilor secete din ultimele decenii.

Nivelul foarte scăzut al fluviului afectează navigația, ecosistemele acvatice și producția de energie, iar în unele sectoare au apărut bancuri de nisip care reduc semnificativ adâncimea șenalului navigabil.

Cel mai lung fluviu al Europei după Volga

Dunărea, al doilea cel mai lung fluviu al Europei după Volga, traversează sau delimitează teritoriul a 10 țări și are unul dintre cele mai întinse bazine hidrografice de pe continent. Fluviul izvorăște din Munții Pădurea Neagră (Schwarzwald), în sud-vestul Germaniei, la confluența pâraielor Brigach și Breg, și parcurge aproximativ 2.850 de kilometri până la vărsarea în Marea Neagră, prin spectaculoasa Deltă a Dunării.

Pe parcursul său, Dunărea traversează Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Croația, Serbia, Bulgaria, România, Republica Moldova și Ucraina, colectând apele unui bazin hidrografic uriaș, care se întinde pe aproape 820.000 km² și include teritorii din 19 țări europene.

În timp ce România a înregistrat ploi abundente de vară, sectoarele superioare și mijlocii ale Dunării, din Germania, Austria, Ungaria și Serbia, s-au confruntat cu perioade prelungite de secetă și temperaturi caniculare. Fără un aport consistent din partea marilor afluenți europeni, volumul de apă care ajunge în sectorul românesc rămâne la un nivel scăzut.

Ploile torențiale de vară nu refac rezervele de apă

Un alt factor decisiv este natura precipitațiilor din luna iulie. Aversele torențiale specifice sezonului cald se caracterizează prin cantități mari de apă căzute într-un timp extrem de scurt pe suprafețe restrânse.

Pământul uscat și vegetația abundentă din mijlocul verii absorb rapid o mare parte din această umiditate. Restul apei se scurge precipitat de pe versanți spre râurile interioare mici, provocând adesea viituri rapide locale, fără însă a alimenta sustenabil și pe termen lung pânza freatică sau marii afluenți ai Dunării.

Ne apropiem de minimul istoric din 1985

Potrivit prognozei hidrologice emise de către Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA), pentru intervalul 31 iulie, ora 07:00 – 6 august, ora 07:00, debitul Dunării la intrarea în țară, în secțiunea Baziaș, va fi în ușoară scădere, până la valoarea de 1.450 m³/s.

Aceste valori, arată reprezentanții INHGA, sunt de aproape trei ori mai mici decât media multianuală a lunii iulie (4.750 mc/s) și se apropie de minimul istoric înregistrat în anul 1985, când debitul Dunării a fost de 1.400 mc/s.

Specialiștii susțin, având în vedere prognozele meteorologice actuale de medie durată pentru bazinul superior și mijlociu al fluviului, cel mai probabil, în perioada următoare, se va menține o tendință de staționaritate în jurul valorii de 1.450 m³/s până la intervalul 10–12 august.

Abia după data de 12 august este estimată o creștere treptată a debitelor Dunării la intrarea în țară, până la finalul lunii. Probabilitatea va fi mai mare după 24 august.

„Perspectivele nu sunt încurajatoare. Prognozele meteorologice indică faptul că, în următoarele săptămâni, precipitațiile vor rămâne deficitare în mare parte din bazinul superior și mijlociu al Dunării, ceea ce înseamnă că refacerea debitului va fi lentă. Chiar dacă în România vor mai cădea ploi, acestea nu sunt suficiente pentru a compensa lipsa apei din țările aflate în amonte, de unde provine cea mai mare parte a debitului fluviului”, arată specialiștii.

Lucrări urgente pentru funcționarea în siguranță a centralei de la Cernavodă

Dunărea a scăzut la debite istorice din cauza caniculei extreme, punând la încercare Centrala de la Cernavodă. „Apele Române” anunță că autoritățile au la dispoziție doar două săptămâni pentru a găsi soluții la criza provocată de secetă.

Guvernul României a alocat 7 milioane de lei pentru lucrări urgente la canalul Bala, anunţă premierul interimar Ilie Bolojan. Decizia, luată vineri, vizează menţinerea unui debit constant al Dunării în zona aducţiunii Cernavodă, esenţial pentru funcţionarea în siguranţă a grupului 2 al centralei nucleare. Fondurile merg către Ministerul Transporturilor, prin Administraţia Fluvială a Dunării de Jos.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro