EXCLUSIV/ Interviu cu Mihai Onilă la trei săptămâni de la moartea fiicei lui. ”Ioana nu a murit, ci s-a întors acasă”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Nouă ani a stat printre muritori îngerul lui Mihai Onilă, fostul component al trupei Axxa. Ioana s-a stins la finele lui noiembrie, la fix șase luni de când a fost diagnosticată cu un cancer în fază terminală. Părinții ei par să-și fi revenit spectaculos din această dramă și asta datorită misiunii pe care le-a încredințat-o fetița lor și conexiunii pe care o au cu ea dincolo de moarte.
”Suntem bine. Adriana (n.r. mama Ioanei) e din ce în ce mai bine. Ea a trecut mult mai greu peste acest eveniment. Credința și Puterea ne sunt doar la Dumnezeu!”, ne-a mărturisit Mihai Onilă la aproape trei săptămâni de când fetița lor s-a dus la îngeri.
Pentru un om de rând poate părea bizară viteza cu care și-au revenit dintr-o tragedie atât de mare și aproape inexplicabil acel ceva care i-a ținut pe linia de plutire și i-a ajutat să nu-și piardă mințile.
Într-un interviu acordat în exclusivitate ziarului Libertatea, Mihai Onilă ne-a dezvăluit faptul că, în anii petrecuți alături de fiica lui și în zilele lungi care s-au scurs de la moartea ei, a înțeles care îi este misiunea și pentru această misiune încredințată de Ioana merge mai departe.
”Mi-a fost Maestru Spiritual”
”Ioana ne-a învățat să ne iubim mai mult, ne-a pus să promitem că nu ne vom mai certa niciodată între noi, parinții, ne-a lăsat mult prea multă iubire în suflete ca acum să nu fim deschiți să dăm și altora din iubirea noastra! Acum știu ce vreau să fac și mai ales îmi asum această misiune de a darui iubire și înțelegere tuturor acelora care au nevoie de ea!”, susține Mihai.
Iar artistul a ajuns să vadă lucrurile astfel întrucât felul în care a perceput relația cu Ioana, copilul pierdut, este unui ieșit din comun.
”Ioana mi-a fost mai mult decît fiica, mi-a fost Maestru Spiritual și mi-a dat posibilitatea de a-mi deschide sufletul către oameni și de a realiza că Dumnezeu se află în noi toți... Și că numai prin iubire și acceptare vom reuși să aducem în realitatea imediată o lume mai bună! Ioana m-a învățat că, în scurtul drum pe pământ, nu avem nici o asigurare de viață și nici un fel de contract cu viața. Ioana a fost un înger care prin zâmbetul ei sau atingerea ei a schimbat puțin viețile celor care au întâlnit-o și foarte profund vietile noastre, ale părinților ei!”, și-a continuat Mihai mărturisirile.
Nici el și nici Adriana, soția lui, nu au apucat să simtă acut lipsa fetiței lor căci, susține artistul, ”avem o comunicare la nivel sufletesc și mental cu ea”.
”Pentru noi, Ioana nu a murit ci doar s-a întors acasă, la Tatal Ceresc, acolo unde cu toții, mai devreme sau mai târziu, ne vom întoarce pentru a da socoteala faptelor facute aici pe pamant!”
” Ioana a venit din imposibil in familia noastra”
Ioana a fost un copil dorit și așteptat îndelung de Mihai și Adriana. A apărut în viața lor ca o minune, când nimeni nu le mai dădea șanse să devină părinți sau să aibă un copil întreg.
”Ioana a venit din imposibil în familia noastră și a plecat înapoi așa cum a venit! De ce spun imposibil? Pentru că eu am grupa de sânge 0, iar Adriana AB4, eu am RH pozitiv, iar Adriana, RH negativ. Toți doctorii ne-au confirmat că ar fi aproape imposibil să avem un copil sănătos sau, dacă am avea un copil în final, ar veni un copil cu sindromul Down în cel mai bun caz!”, povestește Mihai.
Dar Ioana a venit și a fost un copil perfect timp de nouă ani…
”A luat grupa mea de sange și RH negativ de la Adriana ca să se poată întrupa. A fost minunea vieții noastre pentru că de mică nici nu prea a plâns, nu ne-a făcut niciodată nici o problemă, nu am avut ocazia să o certăm niciodată și spunea tuturor celor pe care îi întâlnea, zâmbind, ‘Te iubesc!’”
La 8 ani, fetița vorbea aproape perfect trei limbi: română, engleză și olandeză, școala nu-i punea probleme și toate păreau orânduite în viața ei. Până în clipa diagnosticării…
”Nu a fost aproape niciodată bolnavă, decât o dată… a avut o raceală de 4 zile ... ca în final, să ne trezim cu un cancer de grad 4 în ultima fază.”
