Psihologul Libertatea despre ideea de Home Schooling: „Locul unui copil este în grupul de copii, nu în faţa computerului”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Psihologul Cezar Laurenţiu Cioc face o detaliată analiză a ideii de „Şcoală la distanţă” . Află ce presupune retragerea copilului de la şcoala clasică şi întroducerea lui într-un program de educaţie de acasă prin intermediul computerului.
Din acest an, pentru unii copii, nu va mai suna ceasul dimineaţa şi nu se va mai auzi vocea şoptită a mamei zicând „Trezeşte-te, trebuie să mergi la şcoală!” La revedere sandwichuri puse la pachet, dus şi luat de la şcoală la diferite ore. Bun rămas careurilor din curtea şcolii, cântării imnului naţional în clasă sau veşnicei întrebări „Oare mă ascultă profa azi la română?”
Dana Nălbaru şi Dragos Bucur au creat în acest an în Romania un precedent controversat. Ei și-au retras fata de 9 ani de la şcoală şi au ales ceea ce englezii numesc Home Schooling, iar românii Şcoală la Distanţă. Pe scurt, este nevoie de o bună conexiune de internet la domiciliu, iar copilul beneficiază online de lecţii susţinute de personal calificat. Ce impact are asupra copiilor schimbarea modului de a face educaţie aflăm de la Psihologul Libertatea
„La şcoala clasică, copii nu asimilează doar informaţii teoretice. Nu învaţă doar ecuaţii, formule, poezii sau scris caligrafic. Poate cele mai importante abilităţi deprinse la şcoală sunt cele de relaţionare, de interacţiune directă cu alţi copii. Faptul că acel copil se află în mijlocul unui mare grup de copii e de natură să îi dezvolte abilităţile de relaţionare. La şcoală află copilul prima oară cât de diferiti de el sunt ceilalţi copii, că ei au obiceiuri diferite de ale lui şi moduri de viaţă uneori total opuse cu ceea ce era el obişnuit. Această interacţiune cu alte stiluri de viaţă va ajuta mai târziu copilul să se compatibilizeze eficient cu partenerul de viaţă care provine la rândul lui din medii diferite şi are viziuni diferite asupra vieţii, cu şeful de la birou sau cu propriul copil. Cum credeţi că ai să poti vreodată să îţi întelegi copilul dacă tu nu ai crescut în mijlocul copiilor?”, afirmă psihologul
Termenul de ALTERITATE semnifică în psihologie abilitatea de a te raporta permanent la oamenii din jurul tău
„Alteritatea are o importanţă covârşitoare. Aceasta înseamnă să percepi încă de copil faptul că există în lume un ALTUL, adică entităţi exterioare ţie care sunt diferite de tine, se află corporal în afara pielii tale. În lipsa acestei abilităţi de a percepe alteritatea copilul nu iese din stadiul de egocentrism ci rămâne cu convingerea că el este centrul universului chiar şi atunci cănd se face mare. Devin astfel adulti fiziologic dar cu vârstă mentală de copil. Este foarte important să deprinzi de mic ideea că acţiunile tale afectează oamenii din jur iar tu esti afectat de acţiunile lor”, mai adaugă psihologul
Deci e bun sau rău sistemul de Şcoală la Distanţă?
„Lucrurile nu sunt în alb şi negru în această privinţă. Acest sistem este potrivit în a transmite informaţii dar nu reuşeste să formeze deprinderi de viaţă. Este un sistem informativ şi nu formativ. Cum faci un experiement la chimie online? Cum faci educatie fizică şi sport? Cum iţi alegi adevărate modele de viaţă dintre profesori aşa cum făceau generaţiile trecute?. Vă puteţi imagina o copilărie fără jocuri ca Lapte gros, Ţară-ţară, vrem ostaşi care se deprind spontan şi azi prin şcoli? În concluzie home schoolingul e bun pentru a oferi copilului informaţii dar nu completează educaţia. Părinţii vor trebui sa găsească noi forme de a socializa copii între ei. Să nu uitaţi niciodată că locul unui copil este în grupul de copii şi nu în faţa computerului”.
În timp, părinţii se vor lovi de plictiseala şi refuzul copiilor de a petrece timp online
„Şcoala generează o inerţie socială, e ca un fluviu curgător care duce copii spre un scop educaţional prin simpla lui existenţă. E un fel de obligativitate acceptată de copii. Această obligativitate nu există în home schooling. Faptul de a lăsa la atitudinea copiilor ce sau dacă să înveţe se va lovi de refuzul copiilor. Nu va mai exista acest fluviu curgător numit şcoală care să îi mâne exclusiv prin forţa socială a lucrurilor. În timp, copiii vor avea convingerea că educaţia este opţională şi vor avea tendinţa să urmeze calea minimei rezistenţe adică aceea de a nu petrece timp învăţând. La varste mici, activitatea de învaţare este percepută ca ceva negativ, iar copiii înşisi vor prefera să iasă pe afară să se joace cu alti copii, şi nicidecum să stea în faţa computerului, aflând informaţii plictisitoare”, a spus psihologul Cezar Laurenţiu Cioc.
