Dosarul „Motorina” de la Timișoara, după o anchetă DIICOT: 91 de persoane declarate nevinovate fiindcă „fapta nu există”. „Este inexplicabil de ce nu s-a efectuat un flagrant”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Curtea de Apel Timișoara a pronunțat, în 25 septembrie 2026, sentința finală într-un dosar-mamut în care, după percheziții de amploare organizate în 2016 și încă șase ani de anchetă, au fost trimise în judecată 93 de persoane.
Cuprins:
- Percheziții de amploare, în aprilie 2016
- Dosarul, trimis în judecată la șase ani de la percheziții
- DIICOT, despre traseul motorinei
- Tribunalul Timiș: 82 de achitări și 9 condamnări grele
- Cum a justificat Tribunalul Timiș condamnările
- Lovitura de teatru din apel
- „Cel mai mic consum, cel mai mic grad de uzură”
- „Le mai sucim” – convorbirea scoasă din context
- Martorul-cheie a demolat acuzarea
- Metoda de scoatere a motorinei din depou nu a putut fi dovedită
- Tribunalul, criticat dur pentru că a copiat „pagini întregi din rechizitoriu”
- Achitările din dosarul „Motorina” lovesc în calitatea activității DIICOT
În primă instanță, 82 de inculpați au fost declarați nevinovați, 9 au primit pedepse cuprinse între 4 ani și 13 ani și 4 luni de închisoare, iar față de două persoane a încetat procesul penal pentru că au decedat pe parcursul acestuia.
„Bomba” a venit în urma apelului de la Curtea de Apel Timișoara, unde toți inculpații, inclusiv cei condamnați în primă instanță, au fost declarați nevinovați pentru că fapta nu există. Motivarea Curții de Apel Timișoara, care are peste 500 de pagini, scoate la iveală carențe grave ale anchetei realizate de procurorul DIICOT Mihai Șandor.
Percheziții de amploare, în aprilie 2016
Aprilie 2016. DIICOT Timișoara organizează percheziții de amploare la sediul Depoului de Locomotive Timișoara. Zeci de persoane sunt ridicate de „mascați” și duse la audieri. Sunt reținute pentru 24 de ore 25 de persoane, iar șapte persoane sunt duse la arestare preventivă.
Gestionarul-șef Gheorghe Viorel Borza, liderul de sindicat Ioan Irimie Boloș și omul de afaceri Liviu Martin sunt arestați preventiv în primă fază, iar ulterior sunt plasați în arest la domiciliu, fiind privați de libertate aproximativ patru luni. De asemenea, contabila-șefă Florina Silaghi, polițistul Marian Ilie Nanu și șefa adjunctă Alina Apostol sunt arestați la domiciliu aproximativ două luni.
DIICOT aducea, la momentul perchezițiilor, acuzații grave, arătând că „există suspiciunea rezonabilă că, începând cu anul 2010 și până în prezent, la nivelul Depoului de Locomotive Timișoara, s-a constituit și a acționat un grup infracțional organizat, având ca scop însușirea și sustragerea combustibilului din gestiune, în baza unui plan infracțional foarte bine conceput, cu roluri clar definite pentru fiecare dintre membrii grupării”.
„În această activitate, au fost atrași de-a lungul timpului marea majoritate a angajaților Depoului de Locomotive Timișoara, care își aduceau aportul la activitatea infracțională în funcție de poziția ocupată în cadrul unității. (…) Prejudiciul cauzat prin activitatea infracțională este estimat până la acest moment al cercetărilor la suma de 3.997.068 lei”, mai arăta DIICOT la momentul perchezițiilor.
Dosarul, trimis în judecată la șase ani de la percheziții
În martie 2022, la șase ani de la perchezițiile din dosarul „Motorina”, procurorul DIICOT a finalizat rechizitoriul și a trimis în judecată 93 de persoane. Acuzațiile: constituirea unui grup infracțional organizat, fals intelectual în formă continuată, uz de fals în formă continuată, delapidare cu consecințe deosebit de grave în formă continuată.
„În cauză s-a reținut faptul că, în perioada 2013–2016, la nivelul Depoului de Locomotive Timișoara, un număr de 93 de inculpați, angajați cu atribuții de gestiune și angajați din sectorul exploatare, au constituit și au acționat în mod coordonat în cadrul unui grup infracțional organizat, care, prin punerea la punct a unor proceduri tehnice și scriptice care să creeze aparența de legalitate a activității de stabilire a normelor de consum, de gestiune și aprovizionare, au delapidat cantitatea de 1.611.334 kg de motorină, care a fost valorificată prin vânzarea pe piața neagră, cauzându-se astfel un prejudiciu de 7.502.371 lei”, arăta DIICOT în rechizitoriu.
DIICOT, despre traseul motorinei
Potrivit DIICOT, între 2013 și 2016, cantități uriașe de motorină au fost furate prin „producerea” unui surplus zilnic de combustibil. Practic, a acuzat DIICOT, locomotivele erau alimentate cu mai puțină motorină decât se trecea în acte. Diferența rămânea în rezervoarele depoului și era scoasă cu un furtun peste gard, la o firmă învecinată, controlată de Liviu Martin. Ulterior, a mai acuzat DIICOT, motorina era vândută pe piața neagră.
„Combustibilul delapidat de angajații Depoului Timișoara a fost externalizat către membri din afara unității de transport feroviar cu rol de preluare și valorificare a combustibilului delapidat, aceștia încasând și distribuind celorlalți, inclusiv liderului grupului, venitul ilicit. Menționăm că au fost reținute pentru perioada 2013–2016 peste 3.300 de acte materiale de delapidare și falsificarea a peste 18.600 de foi de parcurs”, mai arăta DIICOT la momentul trimiterii în judecată.
Tribunalul Timiș: 82 de achitări și 9 condamnări grele
În 6 octombrie 2025, Tribunalul Timiș a pronunțat o primă sentință în dosarul „Motorina”. Cei mai mulți dintre acuzați, respectiv 82, au fost achitați. Față de doi inculpați a încetat procesul penal pentru că au decedat, iar 9 persoane au primit pedepse cuprinse între 4 ani și 13 ani și 4 luni de închisoare.
Cea mai grea pedeapsă, de 13 ani și 4 luni de închisoare, a primit-o în primă instanță gestionarul-șef Borza. Liderul de sindicat Ioan Irimie Boloș și polițistul Marian Ilarie Nanu au primit câte 12 ani, iar șefa adjunctă a depoului a fost condamnată la 10 ani și 8 luni de închisoare. Șeful depoului a primit 9 ani și 4 luni, iar contabila-șefă 8 ani. Omul de afaceri Liviu Martin, Ion Cristinel Ciortan și șefa biroului tehnic au primit câte 4 ani de închisoare.
Cum a justificat Tribunalul Timiș condamnările
Potrivit Tribunalului Timiș, activitatea infracțională a constat în „stabilirea unor proceduri tehnice și scriptice menite să creeze aparența de legalitate a activității de stabilire a normelor de consum”, prin care „în fiecare zi a perioadei de activitate ilicită au produs un plus de motorină”.
Tribunalul l-a prezentat pe gestionarul-șef Borza Gheorghe Viorel drept liderul grupării. Acesta ar fi „impus o disciplină strictă” subordonaților, care îi raportau zilnic la telefon cantitățile alimentate. Instanța s-a sprijinit pe declarația unui primitor-distribuitor din aprilie 2016:
„Ca urmare a presiunilor exercitate de către numitul Borza Gheorghe, șeful meu direct, care m-a amenințat în mod repetat că îmi voi pierde locul de muncă dacă nu sunt cooperant, am fost de acord să alimentez locomotivele până la plin, dar cu o cantitate mai mică decât cea pe care o menționam în foaia de parcurs”, a declarat distribuitorul Ioan Marian.
Despre liderul de sindicat Ioan Irimie Boloș, Tribunalul a reținut că, fiind la curent cu „sustragerea generalizată” din depou, „a căutat să profite de aceasta și să obțină venituri ilicite sub pretextul încasării unei taxe de protocol”.
Polițistul de la Transporturi Nanu Ilarie Marian Claudiu ar fi asigurat „paravanul de protecție” al grupării. Tribunalul a reținut că acesta „a aderat, sprijinit și protejat activitatea grupului infracțional organizat”. La stabilirea pedepselor, judecătorii de la fond au reținut că, „dacă activitatea infracțională nu ar fi fost descoperită, inculpații ar fi continuat-o”.
Cei 82 de mecanici, revizori și primitori-distribuitori achitați au fost declarați nevinovați pentru că au acționat „exclusiv ca urmare a presiunilor exercitate de către superiorii lor ierarhici”. Presiunile ar fi constat în amenințarea, expresă sau implicită, cu pierderea locului de muncă, mutarea într-o funcție inferioară sau scoaterea din programul care permitea încasarea de sporuri salariale. Tribunalul a mai reținut că foloasele obținute de cei 82 în urma furturilor de motorină au fost „derizorii”.
Tribunalul a redus drastic și prejudiciul: dacă DIICOT a acuzat că au fost furate 1.600 de tone, în valoare de 7,5 milioane de lei, pe baza unei expertize independente Tribunalul a stabilit că prejudiciul a fost de 426 de tone, în valoare de 2,1 milioane de lei.
Lovitura de teatru din apel
Hotărârea Tribunalului Timiș a fost atacată cu apel, care s-a judecat la Curtea de Apel Timișoara. Verdictul a produs o răsturnare de situație spectaculoasă: toți cei 9 inculpați care au primit condamnări grele în primă instanță au fost declarați nevinovați pentru că „fapta nu există”. În plus, pentru cei achitați în primă instanță pe motiv că au fost constrânși, a fost schimbat temeiul juridic, fiind și ei declarați nevinovați pentru că „fapta nu există”.
Curtea de Apel Timișoara a arătat că măsurile de supraveghere realizate în dosar, deși au durat aproximativ un an, „nu au confirmat existența grupului infracțional și a infracțiunilor pentru care s-ar fi constituit acesta”.
„Din întreg probatoriul administrat în cauză, inclusiv conversațiile telefonice la care face referire procurorul, nu s-a demonstrat că inculpații ar fi desfășurat o asemenea activitate, simplele supoziții nefiind suficiente pentru a răsturna prezumția de nevinovăție de care beneficiază fiecare inculpat”, a concluzionat Curtea de Apel Timișoara în hotărârea definitivă.
Judecătorii au mai scos în evidență că anchetatorii „aveau posibilitatea să organizeze un flagrant”, dar nu au făcut-o. Curtea de Apel a mai constatat că diferențele dintre cifrele calculate de DIICOT drept prejudiciu și cele stabilite de prima instanță arată că paguba este doar „o probabilitate teoretică”.
„Cel mai mic consum, cel mai mic grad de uzură”
Pentru a demonstra că trenurile consumau mai puțin combustibil decât apărea în hârtii, în timpul anchetei s-au realizat curse de probă. Fostul șef al depoului, Radu Emil, a declarat că pentru realizarea experimentului i s-a cerut „în mod imperativ”, atât de anchetatori, cât și de conducerea CFR Călători, ca probele să fie făcute doar cu automotoarele care aveau cel mai mic consum și cel mai mic grad de uzură. Scopul, potrivit Curții de Apel Timișoara, a fost „tocmai pentru ca rezultatele să conducă la crearea artificială a unui prejudiciu”.
„Le mai sucim” – convorbirea scoasă din context
Potrivit deciziei Curții de Apel Timișoara, una dintre probele DIICOT folosite pentru a fi dovedită umflarea cotelor a fost o replică a șefei adjuncte a depoului, care a spus într-o convorbire că „le mai sucim!”. Potrivit instanței de apel, transcrierea integrală a interceptării arată că procurorul „a dat o interpretare scoasă din context convorbirii telefonice”.
Replica, au arătat judecătorii, „a fost utilizată în alt paragraf din transcrierea conversaţiei şi se referă la un program de igienizare a trenurilor, fiind astfel expresia scoasă din context”.
Martorul-cheie a demolat acuzarea
Unul dintre martorii-cheie ai DIICOT în dosarul „Motorina” a fost Ilie Stroia, care locuia într-o clădire dezafectată din zona depoului. Stroia a fost ridicat în 14 aprilie 2016 și, cu ocazia anchetei, a declarat că de aproximativ două luni îl ajută pe omul de afaceri Liviu Martin (a cărui firmă se afla în apropiere) să care bidoane cu motorină furată, iar de aproximativ două săptămâni au început să folosească un furtun.
Potrivit Curții de Apel, acuzarea a considerat că acesta este un martor esențial, fiind dus și la reconstituire, „atunci când organele de anchetă au stabilit că transferul motorinei s-ar fi făcut doar cu furtunul”. Judecătorii au concluzionat că declarația lui Stroia luată în cursul anchetei este nesinceră, mai ales că martorul nu a fost audiat în prezenta inculpaților, iar în primă instanță nu a fost audiat deloc.
„O activitate infracțională derulată în decurs de 3 ani (2013–2016), cum susține acuzarea, activitate vizând delapidarea de motorină din rezervoarele depoului prin modalitatea menționată, nu poate fi dovedită printr-o declarație dată de către un martor, persoană vulnerabilă, fără adăpost, crescut fără mamă, care locuia în imobile dezafectate din zona depoului și care a arătat că se afla în acea zonă începând cu cel mult două luni anterior datei de 14.04.2016, iar depozițiile acestuia nu mai sunt confirmate în fața instanței și sunt contrazise de celelalte probe administrate”, se mai arată în hotărârea Curții de Apel Timișoara.
Mai mult decât atât, în fața Curții de Apel, martorul a spus că „la reconstituire a făcut ce i-au spus polițiștii” și și-a retras toate declarațiile făcute în anchetă.
Metoda de scoatere a motorinei din depou nu a putut fi dovedită
Pentru modul de transfer al motorinei din depoul CFR la firma lui Liviu Martin din apropiere, DIICOT a avut trei variante: printr-un furtun cu ajutorul unei pompe artizanale, printr-o conductă subterană și cu bidoanele. Teza conductei subterane a fost abandonată chiar de DIICOT, Curtea de Apel constatând că „nu a mai susținut prin actul de sesizare această modalitate de transfer și nu s-a dovedit că motorina ar fi fost transferată prin intermediul unei conducte subterane”.
Curtea de Apel susține că pentru furtunul întins peste gard DIICOT nu a adus nicio probă directă. Deși zona rezervoarelor era filmată și acoperită de mandate de supraveghere, „nu a fost filmat sau fotografiat un astfel de procedeu”, iar nimeni nu a spus „cine a fost persoana sau persoanele care ar fi conectat furtunul”.
„Instanța de apel constată că sunt contradicții în rechizitoriu cu privire la modalitatea de transfer, în condițiile în care acuzarea nu a produs nicio probă care să dovedească transferul motorinei cu furtunul, declarațiile martorului Stroia Ilie necoroborându-se cu niciun alt mijloc de probă”, se arată în motivarea Curții de Apel Timișoara, analizată de Libertatea.
Potrivit Curții, martori importanți propuși de DIICOT s-au contrazis, unul spunând că transferul se făcea la orele 5.00–6.00 dimineața, iar altul la ora 16.00. „(…) Parchetul nu a dovedit pe baza mandatelor de supraveghere tehnică, având în vedere că au fost încuviințate fotografieri și filmări în acest sens, existența furtunului și a instalației artizanale și transferul efectiv al motorinei în această modalitate și nici vreo captură de imagini cu privire la vreun inculpat din dosar care cară bidoane de motorină până la gardul despărțitor”, se mai arată în decizia instanței.
De asemenea, controalele realizate pe parcursul a trei ani nu au găsit nici plusuri, nici minusuri în gestiune, lucru pe care judecătorii îl consideră „de neconceput” dacă mecanismul ar fi existat. Curtea de Apel Timișoara a mai observat că la percheziția din 2016 anchetatorii „nu au avut cunoștință despre modalitatea de sustragere a motorinei prin intermediul furtunului”.
La reconstituire, furtunul găsit nu era suficient de lung și a fost prelungit cu altul, iar nimeni nu a verificat dacă avusese vreodată motorină în el. „Este inexplicabil de ce nu s-a efectuat un flagrant”, notează Curtea de Apel, în condițiile în care procurorii susțineau că 2.000 de litri erau scoși din depou în 20 de minute, la o oră cunoscută.
„Niciunul dintre martori sau dintre inculpați, în declarațiile date în acest dosar, nu a menționat cine a fost persoana sau persoanele care ar fi conectat furtunul la rezervoarele depoului și ar fi pornit acea instalație artizanală”, se mai arată în motivare.
Tribunalul, criticat dur pentru că a copiat „pagini întregi din rechizitoriu”
Curtea de Apel Timișoara a arătat că, în motivarea hotărârii de fond, Tribunalul Timiș a copiat „pagini întregi din rechizitoriu” și „nu a analizat nicio apărare a inculpaților”. În plus, Tribunalul Timiș a dispus condamnări pentru infracțiuni prescrise de un an și jumătate.
Referitor la măsurile asigurătorii luate de prima instanță, Curtea de Apel Timișoara a dispus ridicarea acestora nu doar pentru că a fost dispusă achitarea, ci și pentru că „prima instanță nu a efectuat nicio motivare, reproducând în considerentele sentinței doar dispozitivul acesteia cu privire la măsurile asigurătorii, printr-un paragraf de la fila 189 din hotărâre”.
„Nu a pus în discuție luarea măsurilor asigurătorii, procurorul nu a formulat concluzii în acest sens, echivalând cu o judecată în lipsa acestuia”, se mai arată în hotărârea definitivă.
Achitările din dosarul „Motorina” lovesc în calitatea activității DIICOT
Libertatea a verificat rapoartele de activitate ale DIICOT din anii 2016 (anul perchezițiilor) și 2022 (anul trimiterii în judecată) pentru a vedea impactul pe care l-a avut dosarul-mamut „Motorina” în bilanțul de activitate al instituției.
Cifrele din 2016 arată că numărul persoanelor cercetate de DIICOT Timișoara a fost de 943, cu 19,33% mai mic decât în 2015. În 2022, când dosarul „Motorina” — cu cei 93 de inculpați ai săi — a fost trimis în judecată, DIICOT Timișoara a raportat însă o creștere de 72,16% a numărului de persoane trimise în judecată. În cifre absolute, dacă în 2021 au fost trimiși în judecată 255 de inculpați, în 2022 au fost deferite justiției 439 de persoane.
Cifrele din anii precedenți indică faptul că, dacă la capitolul „producție” dosarul „Motorina” a dus la creșteri ale raportărilor, la indicatorul de calitate al activității DIICOT, cele 91 de achitări din dosarul „Motorina” vor afecta puternic bilanțul întregii structuri pentru anul 2026.
Datele statistice studiate de Libertatea arată că numărul achitaților din dosarul „Motorina” (91) este de 10 ori mai mare decât cel al achitaților din dosarele DIICOT în 2025 și aproape egal cu totalul achitărilor încasate de DIICOT (100) în tot anul 2025, la nivelul întregii țări. În 2024, DIICOT a raportat la nivel național 138 de achitări, iar în 2023 au fost declarate nevinovate 140 de persoane în toată țara.
![Cum arată averea imobiliară a Andreei Esca? Vila din Snagov are ponton privat, iar familia vedetei deține mai multe case spectaculoase în Transilvania [GALERIE FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/Thjk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlLzRMclB4WkJnZndLUUNaSEVaQjJXUW9iRUl2QzlFVGVlQTFwNFJtbG8uanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
![Raiul pe pământ! Cum arată casa cu 5 camere a Mirelei Vaida: Living cu perete de sticlă spre pădure și piscină de 30.000 € [27 FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/zgXk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlLzlocWV1SVFQTU5YSGFPdVJ5dEhmRnhFdU5tZWk1cmNRUWR1YzZzYlcuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
