România, țara săracă cu cea mai fericită viață din Uniunea Europeană: creșteri record de venituri în decurs de 15 ani
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Apartenența României la Uniunea Europeană a însemnat și o creștere semnificativă a veniturilor românilor într-o perioadă de 15 ani.
Cuprins:
Potrivit ultimului raport Eurostat - „Cifre cheie privind condițiile de viață în Europa - ediția 2026”, România a fost în 2025 campioana creșterii veniturilor, în raport cu anul 2010. Astfel, dacă la nivelul Uniunii Europene, creșterea a fost de 25,4%, în România, s-a înregistrat o evoluție pozitivă de peste 160%.
Scădere semnificativă a venitului în Grecia
În ansamblu, documentul arată o Românie contradictorie: cea mai rapidă creştere a veniturilor din ultimii 15 ani şi cele mai ridicate niveluri de satisfacţie a vieţii şi încredere socială, dar și cele mai mari lipsuri materiale şi cea mai mare rată de deprivare severă din UE.
„Venitul median a înregistrat cea mai puternică creștere în România, cu 160,2%. Bulgaria, Polonia, Croația, Malta, Ungaria și cele trei țări baltice membre ale UE au înregistrat, de asemenea, creșteri importante ale venitului. În schimb, venitul median a scăzut în această perioadă în două țări ale UE: Grecia (cu 22,3%) și Franța (cu 0,6%)”, se precizează în documentul făcut public, recent, de Eurostat, oficiul de statistică al Comisiei Europene.
Instituția utilizează termenul de „venit median”, care este diferit față de venitul mediu și care reprezintă valoarea de mijloc dintr-un grup de venituri ordonate crescător. Aceasta însemnă că exact 50% dintre persoane câștigă mai puțin de atât, iar cealaltă jumătate câștigă mai mult. Institutul Național de Statistică nu publică date despre venitul sau salariul median în România, ci doar despre venitul sau salariu mediu. Statisticile din ultimii ani arată că salariul median net este mai mic față de salariul mediu cu circa 25-26%.
Creșterea salariului median comparativ cu 2010
De exemplu, la 31 decembrie 2025 salariul median net în România a fost de 3.700 de lei, ceea ce a reprezentat media tuturor salariilor din România, mai mic față de salariul mediu net de 5.734 de lei.
În 2010, salariul median net a fost de aproximativ 990 de lei. Evoluția pozitivă confirmată de statistica Eurostat se manifestă și în ceea ce privește creșterea salariului mediu net. Astfel, dacă la finalul anului 2010 un angajat din România primea în mână, în medie, 1.477 de lei, după 15 ani suma a ajuns la valoarea de 5.734 de lei, respectiv 1.125 de euro, adică de aproape patru ori mai mult.
Nivel de trai scăzut pentru familii
Eurostat utilizează, pentru comparațiile dintre țări, termenul de „venit disponibil echivalent”, care reprezintă venitul net al tuturor membrilor gospodăriei, împărțit la numărul ponderat al acestora. Nivelul venitului este exprimat în standarde de putere de cumpărare (FPS), o unitate monetară artificială folosită pentru a compara nivelurile de trai între state, ţinând cont de diferența de prețuri de la o țară la alta.
În 2025, venitul disponibil median al României a fost de 12.861 PPS pe locuitor, pe an, cu care se situează pe ultimele locuri în Uniunea Europeană.
„În 2025, venitul median anual disponibil în UE a fost de 22.630 PPS pe locuitor. Țările occidentale și nordice ale UE au înregistrat cele mai ridicate niveluri, iar țările din sud, est și din regiunea baltică ale UE au înregistrat cele mai scăzute niveluri. Cele mai scăzute valori au fost înregistrate în Ungaria, cu 11.958 PPS pe locuitor, în România, cu 12.861 PPS, și în Grecia, cu 13.612 PPS. Cele mai ridicate valori mediane au fost de 37.673 PPS pe locuitor în Luxemburg, 32.002 PPS pe locuitor în Austria și 29.714 PPS pe locuitor în Țările de Jos.
O echivalare a standardului puterii de cumpărare în euro arată un venit anual median al românilor de 8.187 de euro în 2025, cel mai mic din Uniunea Europeană, potrivit datelor Eurostat. Un factor de aproximativ 0,637 euro pentru 1 PPS, arată că preţurile din România sunt cu circa 36% sub media UE.
Venitul median anual al românilor reprezintă doar 35,7% din media UE (22.939 de euro) şi mai puţin de o şesime din nivelul din Luxemburg (50.046 de euro). România se află sub Ungaria (8.792 de euro) şi Bulgaria (8.862 de euro), deşi în 2022 o depăşea pe aceasta din urmă (5.512, faţă de 5.378 de euro). Din 2022, veniturile din România au crescut cu 48,5%, peste media UE (20,1%), dar sub Bulgaria (+64,8%), Polonia (+60,9%) sau Croaţia (+71,9%).
Satisfacție de viață ridicată și cel mai mare risc de sărăcie
România se numără și printre ţările cu cea mai mare satisfacţie de viaţă. Potrivit Eurostat, românii de peste 16 ani şi-au evaluat, în 2025, satisfacția de viaţă cu 7,8 puncte, pe o scală de la 0 la 10, la egalitate cu finlandezii şi peste danezi, austrieci şi polonezi (7,7). Media UE este de 7,2 (faţă de 7,3 în 2018), iar cel mai mic scor îl are Bulgaria (6,3). În 14 ţări, satisfacţia a crescut între 2018 şi 2025. România conduce şi clasamentul încrederii în ceilalţi, cu 7,5 puncte din 10, faţă de media europeană de 5,8, fiind urmată de Finlanda urmează cu 7 puncte, în timp ce Cipru, Franţa, Lituania şi Slovenia sunt sub 5 puncte.
Statistica Eurostat mai arată că România are cea mai ridicată rată din UE (16,8% din populaţie) la indicatorul care măsoară incapacitatea de a-şi permite lucruri de bază (încălzire, o masă cu carne la două zile, o săptămână de vacanţă, o cheltuială neprevăzută etc.). Este vorba despre un indicator direct al sărăciei și deprivării sociale, care plasează țara noastră chiar și sub Bulgaria şi Grecia. Media Uniunii Europene este de 6,3%
„În 2025, riscul de sărăcie sau de excluziune socială în UE a fost cel mai ridicat în zonele rurale (21,4%), ușor mai scăzut în orașe (21%) și cel mai scăzut în localitățile mici și suburbii (20,5%). În nouă țări din UE diferențele dintre riscul de sărăcie sau de excluziune socială la cele trei niveluri de urbanizare au depășit 10 puncte procentuale. Cele mai mari diferențe s-au înregistrat în România (26,1 puncte procentuale), Bulgaria (19,9 puncte procentuale) și Lituania (18 puncte procentuale)”, se mai precizează în raport.
Eurostat definește deprivarea severă prin imposibilitatea unei persoane de a-și permite cel puțin 7 din 13 bunuri, servicii sau activități considerate necesare pentru un nivel de viață adecvat.
Alte concluzii ale raportului Eurostat cu privire la România:
*61,4% dintre români nu îşi permit o săptămână de vacanţă departe de casă (cel mai ridicat procent din UE);
*18,1% nu îşi permit o masă cu carne/peşte la două zile (tot cel mai ridicat din UE);
* 6,2% nu îşi permit o conexiune la internet acasă (tot maximul din UE);
*România are a treia cea mai mare rată din UE (23,4%), după Grecia şi Bulgaria, a persoanelor care se consideră sărace. Astfel, aproximativ un român din patru se include în această categorie, de circa trei ori mai mult decât în Germania, Ţările de Jos sau Luxemburg;
*România înregistrează și cea mai mare diferenţă de gen la rata de risc de sărăcie în rândul persoanelor angajate: 6,5 puncte procentuale (mai mare pentru bărbaţi);
*România se numără printre ţările cu cea mai mică cheltuială medie pe gospodărie pentru sănătate: sub 500 de euro/locuitor, alături de Slovacia, Cehia, Ungaria, Slovenia, faţă de peste 1.200 euro/locuitor în Belgia, Luxemburg şi Germania.
![Aici se duc banii din televiziune! Intrați în vila de lux cu 7 camere a familiei Fodor: Au un măslin uriaș în curte și bucătărie de 22 mp [30 FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/p_Wk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlL2U4bU1CcVB3RzU2S2txdDk1ck1xVmdoQ05RTzgxYTg5U2sxemUwWE4uanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
![Raiul pe pământ! Cum arată casa cu 5 camere a Mirelei Vaida: Living cu perete de sticlă spre pădure și piscină de 30.000 € [27 FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/zgXk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlLzlocWV1SVFQTU5YSGFPdVJ5dEhmRnhFdU5tZWk1cmNRUWR1YzZzYlcuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
