Consiliul local din Săliște, Sibiu, a zis „nu” proiectului minier de 400 de milioane de euro privind exploatarea de magneziu. La Rășinari se face referendum împotriva carierei
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Proiectul minier de 400 de milioane de euro privind extracția și prelucrarea zăcămintelor de magneziu din Mărginimea Sibiului ar putea fi blocat ca urmare a opoziției locuitorilor din zonă.
Cuprins:
Consiliul Local al orașului Săliște a respins, luni, 28 septembrie 2026, în unanimitate, cererea companiei Mineral Proiect Invest SA București (MPI Magnesium) de concesionare a unui teren în suprafață de 100.000 de metri pătrați pentru construcția unei uzine de prelucrare a concentratului minier. De asemenea, Consiliul Local Rășinari, comună pe teritoriul căreia se află zăcământul, a decis organizarea unui referendum pentru a afla opinia alegătorilor în legătură cu acest proiect. Reprezentanții investitorului au anunțat, însă, continuarea proiectului și caută un alt amplasament pentru construirea uzinei.
Orașul Săliște refuză uzina companiei miniere
„A avut loc o ședință extraordinară a Consiliului Local la care au fost prezenți 15 consilieri locali, care au votat în unanimitate pentru respingerea cererii în Săliște. Votul a avut la bază concluziile studiului de oportunitate și dorințele comunității locale. A fost luată, prin urmare, o Hotărâre de Consiliu Local, HCL nr. 130 / 28.09.2026 privind însușirea concluziilor Studiului de oportunitate și respingerea propunerii de concesionare a terenului în suprafață de 100.000 mp, aparținând domeniului privat al Orașului Săliște”, a transmis administrația locală. Hotărârea a fost luată și urmare a protestelor inițiate de locuitori ai orașului, care au ridicat semne de întrebare cu privire la pericolul poluării și la modul în care ar putea fi afectată această zonă turistică din apropierea municipiului Sibiu.
Acțiuni similare au fost inițiate și de locuitori din comuna Rășinari, pe teritoriul căreia ar urma să se afle cariera de exploatare și un funicular acționat electric, proiectat să transporte minereul până într-o zonă de unde să fie preluat de camioane de mare capacitate. Luni după-amiază, câteva zeci de locuitori ai comunei s-au adunat în fața primăriei pentru a cere explicații cu privire la investiția despre care au aflat abia acum. Cei prezenți au decis, în final, să ceară conducerii primăriei organizarea unei întâlniri în care să fie discutată oportunitatea unui referendum pentru aprobarea investiției pe teritoriul comunei. Miercuri, 30 septembrie 2026, Consiliul Local Rășinari a adoptat hotărârea care permite organizarea referendumului pe data de 8 noiembrie 2026. Cetățenii ar urma să răspundă cu DA sau NU la întrebarea „Sunteți de acord cu orice exploatare minieră pe raza administrativ-teritorială a comunei Rășinari?”. La ședința consiliului local desfășurată miercuri dimineață au participat mai mulți locuitori care i-au reproșat primarului faptul că nu i-a informat în legătură cu investiția înainte ca societatea să obțină licența de exploatare și că au aflat din presă. Primarul Bogdan Bucur a afirmat că nu va fi eliberat niciun document, de către instituție, companiei miniere până după desfășurarea referendumului.
Investitorul caută alt amplasament
Potrivit studiului de oportunitate prezentat consilierilor locali din Săliște, deși investiția „considerabilă” urma să contribuie la bugetul local prin taxa de autorizare a lucrărilor și impozitul pe construcții. S-a invocat și crearea de locuri de muncă, înnoirea și îmbunătățirea instalațiilor de alimentare cu energie electrică, atragerea capitalului privat, diversificarea activităților productive și promovarea unor proiecte conforme cu cerințele Uniunii Europene. Redevența minimă, care constituia și prețul de pornire al licitației, era stabilită la 56.000 euro/an, cu o recuperare în 25 de ani a prețului terenului, evaluat la 1,5 milioane de euro.
Autorul studiului mai susține că o fabrică de pulberi de magneziu este o investiție industrială „de înaltă complexitate”, clasificată cu impact semnificativ asupra mediului și securității publice. „Magneziul sub formă de pulbere este extrem de inflamabil, iar procesul prezintă riscuri majore de incendiu, explozie (praf combustibil) și reacții violente cu apa. Într-o fabrică modernă nu ar exista scăpări libere de pulberi, deoarece instalațiile funcționează în circuit etanș. Riscul unor scăpări accidentale sau al emisiilor de gaze și fum impune totuși analizarea unui scenariu de avarie, de exemplu cedarea unui filtru sau un incendiu tehnologic.
În imediata vecinătate a parcelei există o tabără pentru copii. De aceea trebuie studiată problema zgomotului, având în vedere echipamentele grele, sistemele de măcinare mecanică, instalațiile de atomizare, ventilatoarele industriale și sistemele de transport al pulberilor”, s-a mai susținut în documentul aflat pe masa consilierilor din Săliște. Aceste concluzii, plus opoziția exprimată de oameni, i-au convins să respingă oferta companiei miniere.
Ulterior, cei de la MPI Magnesium au transmis că au luat act de decizia Consiliului Local Săliște și vor căuta un alt amplasament pentru construirea uzinei. „Considerăm îngrijorător ca un proiect industrial de asemenea amploare să fie sancționat înainte de a avea posibilitatea să intre efectiv în procedurile de evaluare tehnică și de mediu, într-un climat public în care au circulat informații incorecte, comparații cu proiecte fără legătură tehnologică și afirmații care nu au fost validate de autoritățile competente. Orice amplasament selectat va trebui să parcurgă integral procedurile de mediu, autorizare și consultare publică prevăzute de legislația română și europeană”, se precizează în comunicatul companiei.
Scandalul de la Rășinari
Amplificarea tensiunilor în comunitate, în ultimele săptămâni, l-a determinat și pe primarul comunei Rășinari, Bogdan Bucur, să iasă public pentru a liniștii oamenii. Acesta spune că a privit de la început cu reținere proiectul minier, din cauza profilului turistic al comunei. Potrivit informațiilor primite de la dezvoltator, cariera ar avea o suprafață de circa șapte hectare și nu se va intersecta cu traseele de drumeție. De asemenea, primarul afirmă că nu va fi vizibilă din localitate. Minereul exploatat ar urma să fie transportat cu o instalație tip gondolă până în Valea Strâmbului, apoi pe un traseu care ocolește localitățile și nu pe străzile comunei.
Potrivit primarului, în iunie 2025, administrația locală a emis un certificat de urbanism, care nu a fost utilizat și un acord prin care firma se angajează să repare drumurile de exploatare folosite. La 22 septembrie 2026 a fost depusă o nouă cerere de certificat de urbanism, care, susține Bogdan Bucur, nu înseamnă autorizarea exploatării, fiind necesare avize, studii, proceduri de mediu și consultare publică. „Având în vedere regimul juridic al resurselor minerale și competențele stabilite de legislație, Primăria Rășinari are obligația de a analiza și soluționa solicitările care îi sunt adresate în cadrul procedurilor legale, fără ca acest lucru să însemne aprobarea sau autorizarea exploatării. În același timp, orice investitor este obligat să respecte toate prevederile legale și condițiile stabilite de autoritățile competente, inclusiv cele referitoare la protecția mediului, comunității și infrastructurii locale”, mai afirmă primarul din Rășinari. Acesta mai spune că, dacă proiectul se va realiza, protejarea mediului, a sănătății și a calității vieții rămâne o condiție esențială.
Primăria Rășinari a mai transmis, într-o altă comunicare publică, faptul că zăcământul de pe teritoriul comunei este o resursă minerală care aparține statului, aflată pe teritoriul administrativ al comunei. „Potrivit Legii minelor nr. 85/2003, resursele minerale fac obiectul proprietății publice a statului. De asemenea, legislația minieră prevede existența unei servituți legale de trecere în favoarea titularului licenței, pentru accesul la perimetrul minier. Acordarea, modificarea sau anularea unei licențe de exploatare nu este o decizie aflată la latitudinea Primăriei Rășinari”, se precizează în document.
Petiția locuitorilor din Rășinari
Locuitorii din Rășinari s-au organizat și au adresat administrației locale și investitorului mai multe solicitări. Temerea acestora este că viitoarea carieră se va extinde foarte mult și va afecta întreaga zonă. Una dintre întrebările oamenilor se referă la publicarea documentelor proiectului, într-o formă accesibilă: delimitarea perimetrului, suprafețele afectate, metodele de exploatare, cantitățile estimate, durata activității, eventualele defrișări, amplasarea instalațiilor și traseele de transport. De asemenea, se mai cere o caracterizare mineralogică independentă și reprezentativă a rocii care ar urma să fie exploatată, inclusiv verificarea eventualei prezențe a mineralelor azbestiforme, considerate cancerigene.
Oamenii mai doresc evaluarea prafului și a eventualelor fibre respirabile care ar putea fi eliberate prin excavare, concasare, manipulare și transport, precum și evaluarea efectelor asupra apelor de suprafață și subterane, izvoarelor și surselor de alimentare cu apă, inclusiv riscurile de contaminare. „Turismul, agricultura, păstoritul, produsele locale și patrimoniul cultural depind de calitatea mediului și de atractivitatea locului. Cerem ca aceste activități și perspectivele lor să fie luate în calcul cu aceeași seriozitate ca beneficiile economice prezentate de investitor. Rășinariul și Mărginimea Sibiului au o identitate construită de generații. Peisajul, tradițiile și legătura oamenilor cu locul au o valoare care trebuie protejată și transmisă mai departe”; se afirmă într-o petiție adresată autorităților.
Investitorul, decis să continue proiectul
Reprezentanți ai Mineral Proiect Invest SA au comunicat Primăriei Rășinari faptul că vor continua demersurile legale pentru realizarea obiectivului de investiții „Deschiderea și exploatarea carierei de roci magnezitice (serpentine magneziene), a instalației de transport tehnologic pe cablu, infrastructură de acces și organizarea execuției - perimetrul Valea Dobra”. Președintele Consiliului de Administrație, Andrei Paul Degeratu, afirmă că societatea așteaptă emiterea certificatului de urbanism, care va stabili lista avizelor, acordurilor și documentațiilor necesare parcurgerii etapelor ulterioare de autorizare.
„În perioada următoare, societatea va continua procedurile de urbanism, evaluare a impactului asupra mediului și obținere a avizelor și autorizațiilor necesare. Studiile de specialitate vor analiza aspectele relevante privind protecția apelor, aerului, solului, biodiversității și a comunității locale, precum și măsurile necesare pentru prevenirea, reducerea și monitorizarea potențialelor efecte asupra mediului. Informarea și consultarea publicului se vor desfășura în cadrul procedurilor legale, sub coordonarea autorităților competente.
Mineral Proiect Invest va colabora cu Primăria Comunei Răşinari și va prezenta etapizat informațiile relevante privind evoluția proiectului. Subliniem că realizarea lucrărilor și începerea activităților miniere vor avea loc numai după obținerea actelor de reglementare și a autorizărilor prevăzute de legislația aplicabilă”, se precizează în adresa transmisă Primăriei Rășinari.
Reprezentantul firmei mai susține că în scopul informării corecte și documentate a comunității „pentru fiecare studiu sau documentație relevantă existentă, societatea va prezenta un rezumat al obiectului, principalelor aspecte analizate și concluziilor relevante, păstrând caracterul confidențial al documentelor în integralitatea lor, în măsura permisă de lege”.
Investiție inițială de 100 de milioane de euro
Mineral Proiect Invest SA a primit la 7 septembrie 2026 licența de concesiune privind exploatarea resurselor de roci magnezitice (serpentine magneziene) din perimetrul Valea Dobra, comuna Rășinari. Zăcământul dispune, potrivit investitorului, de resurse estimate la peste 50 de milioane de tone, ceea ce ar permite o exploatare pe o perioadă de 20 de ani. „MPI Magnesium este conceput pentru o dezvoltare modulară, în etape succesive, ceea ce permite adaptarea ritmului investițiilor și extinderea progresivă a capacităților în funcție de evoluția proiectului și de cererea pieței. În scenariul de dezvoltare completă, investițiile cumulate vor depăși 400 de milioane de euro”, a transmis compania după obținerea licenței de exploatare. Investiția inițială este evaluată la o valoare de aproape 100 de milioane de euro.
Suma reprezintă costurile privind deschiderea carierei de exploatare în zona Valea Dobra, construcția uzinei de prelucrare a minereului exploatat în carieră, precum și amenajarea unui sistem de cablu (funicular), care ar urma să fie folosit pentru transportul minereului într-o zonă de unde poate fi preluat de camioane. Potrivit proiectului, la uzina de prelucrare vor fi înființate 75 de locuri de muncă, iar în carieră ar urma să lucreze 25 de persoane, cu posibilitatea ca numărul total al angajaților să ajungă la 150. Acționarii Mineral Proiect Invest sunt, potrivit Registrului Comerțului, Andra Mineral Holding SRL (49,22%), Predeal Investiții SRL (24,15%), Novel Ventures SRL (18,18%), Inteprid GEM SRL (6,45%) și Managold SRL (2%). Cele trei firme care dețin peste 90% din capitalul social aparțin lui Andrei Degeratu (fost GSP Holding), Dragoș Bîlteanu (fost președinte al SIF Banat-Crișana) și Omar Akili, om de afaceri turc implicat în proiecte imobiliare în România.
![Raiul pe pământ! Mirela Vaida trăiește într-o casă de vis, cu 5 camere, perete de sticlă spre pădure și piscină de 30.000 €. Cum arată locuința vedetei [GALERIE FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/zgXk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlLzlocWV1SVFQTU5YSGFPdVJ5dEhmRnhFdU5tZWk1cmNRUWR1YzZzYlcuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
