Județul Prahova depinde în prezent de o soluție provizorie pentru alimentarea cu apă din acumularea Paltinu. Administrația Națională „Apele Române” (ANAR) a confirmat că barajul nu are nicio golire de fund funcțională în acest moment, reabilitarea infrastructurii intrând abia în faza inițială de elaborare a documentației tehnice, fără să existe termene clare sau un buget anunțat pentru execuția lucrărilor, relatează Obervatorulph.
Cuprins:
Situația critică a ieșit la iveală în urma unei solicitări transmise ANAR de publicația locală Observatorul Prahovean.
Datele tehnice furnizate de instituție arată că instalațiile de adâncime ale barajului sunt complet indisponibile. Prima golire de fund (GF1) este scoasă din uz încă din anul 1998, ca urmare a fenomenului de colmatare masivă.
Instalația principală (GF2), a cărei defectare a generat criza majoră din lunile noiembrie și decembrie 2025, rămâne în continuare nefuncțională.
Avaria din 2025 a fost cauzată de desprinderea unui batardou și de blocarea sistemului de acționare. În aceste condiții, furnizarea apei brute către populație și industrie se realizează exclusiv prin golirea de semiadâncime.
Reprezentanții ANAR descriu această variantă ca fiind o soluție de avarie stabilă doar în condiții meteorologice normale, avertizând că apariția unor ploi masive poate ridica noroiul de pe fundul lacului, punând în pericol din nou procesul de alimentare.
Analizele tehnice și rapoartele oficiale elaborate după incidentul din 2025 indică vulnerabilități structurale majore care, în lipsa unor investiții masive, pot duce la repetarea unei avarii de proporții.
Deși barajul este considerat sigur din punct de vedere hidroenergetic, instalațiile de adâncime au o vechime considerabilă și necesită reparații capitale de urgență.
Problemele sistemului de alimentare nu se opresc însă la barajul principal. Bazinul de compensare Lunca Mare, care preia apa brută din Paltinu și este gestionat de Exploatare Sistem Zonal Prahova, prezintă la rândul său deficiențe structurale serioase.
Expertizele succesive derulate la nivelul obiectivului au arătat existența unor infiltrații și deteriorări constante care îi pun în pericol integritatea fizică.
În scenariul în care bazinul Lunca Mare cedează sau este supus unor restricții severe de exploatare, stocarea de rezervă pentru județ devine imposibilă. În plus, lipsa unor prognoze hidrologice și meteorologice corelate pe termen mediu reprezintă o vulnerabilitate operațională suplimentară.
Pentru reabilitarea infrastructurii hidrotehnice a barajului și a golirilor de fund, Administrația Bazinală de Apă (ABA) Buzău-Ialomița a lansat în sistemul SEAP licitația pentru elaborarea Documentației de Avizare a Lucrărilor de Intervenții (DALI), etapă necesară aprobării indicatorilor tehnico-economici.
Răspunsul oficial transmis de ANAR nu oferă însă detalii esențiale cu privire la calendarul proiectului: nu este precizată data lansării licitației, stadiul depunerii ofertelor, termenul estimat pentru execuția lucrărilor la baraj, valoarea totală a investiției și nici sursa de finanțare alocată.
Până la demararea reparațiilor mari, ABA Buzău-Ialomița a intervenit prin Planul de Gospodărire a Apelor (PGA) 2026 doar pentru stoparea pierderilor de ulei la sistemul de acționare al golirii de semiadâncime.
Progrese mai clare se înregistrează în schimb pentru refacerea Bazinului de Apă Curată (BAC) și a lucrărilor conexe de pe râul Doftana.
În ianuarie 2026, Guvernul a aprobat indicatorii tehnico-economici pentru această investiție ce depășește 115 milioane de lei.
Proiectul vizează oprirea pierderilor masive din conductele magistrale sparte și consolidarea bazinului afectat, având un termen de proiectare și execuție stabilit la 23 de luni.