„Se pot pierde vieți!” Avertismentul dur al pacienților către Guvern, după ce Ilie Bolojan a anunțat tăieri la medicamentele inovative

Ilie Bolojan: Supraconsum de medicamente și proceduri inadecvate

În conferința de presă susținută la Guvern, alături de ministrul Sănătății și de președintele CNAS, premierul Ilie Bolojan a identificat cheltuielile cu medicamentele inovative drept un factor major în dezechilibrele financiare din sistemul sanitar.

„Din păcate, avem un supraconsum de medicamente și proceduri inadecvate în această zonă. Avem o pondere importantă a medicamentelor inovative, mult mai mare decât ar fi normal, iar tratamente care pot fi rezolvate cu medicamente generice sunt rezolvate cu cele inovative, de două, de trei ori mai scumpe. Trebuie să facem schimbarea acolo unde există echivalente generice”, a declarat Bolojan.

Ieșirea fermă a premierului a provocat o reacție promptă din partea comunităților de pacienți. Într-o scrisoare deschisă adresată Executivului și semnată de principalii lideri ai asociațiilor de profil, aceștia avertizează că o decizie bazată exclusiv pe criterii financiare riscă să provoace tragedii umane.

Cifrele dezastrului din Sănătate: 3 ani așteaptă românii pentru un tratament salvator

Scrisoarea deschisă semnată de asociațiile de pacienți oferă date statistice alarmante despre decalajele majore dintre România și restul Europei în ceea ce privește accesul la medicamente:

1.110 zile de așteptare: Pentru terapiile aprobate de Agenția Europeană a Medicamentului (EMA) între 2021 și 2024, perioada medie de așteptare din România până la compensarea efectivă a fost de 1.110 zile, față de o medie europeană de 597 de zile.
Sub 20% rată de compensare: La începutul anului, mai puțin de unul din cinci medicamente aprobate în UE era compensat în țara noastră.
Blocaj total pe moleculele noi: Niciun medicament autorizat de EMA în 2023 sau 2024 nu intrase încă la compensare în sistemul românesc.
Dublarea timpilor de procedură (HTA): Chiar și după ce un medicament primește decizia favorabilă de Evaluare a Tehnologiilor Medicale (HTA), intervalul până la compensarea propriu-zisă a crescut de la o medie de 253 de zile (în perioada 2020–2023) la 447 de zile în perioada 2024–2025.
Explozia listelor de așteptare: Numărul indicațiilor terapeutice care așteptau rambursarea a crescut dramatic, de la 47 în anul 2022 la peste 100 în prezent.

„România se află deja printre statele Uniunii Europene cu cele mai ridicate niveluri de mortalitate din cauze prevenibile și tratabile. (…) Nu putem cere pacienților să accepte că tratamentele inovatoare sunt «prea scumpe» fără a analiza ce pierdem când întârziem accesul la ele și fără a verifica dacă alternativa invocată există în realitate,”se arată în scrisoare.

Un pacient din România așteaptă în medie peste 3 ani de la momentul în care un medicament inovator este aprobat de Agenția Europeană a Medicamentului (EMA) până când acesta ajunge să fie compensat prin sistemul public de sănătate, astfel România se clasează la coada Europei.

Dorica Dan, președinta ANBR: „Un generic nu este întotdeauna o soluție pentru pacientul cu boli rare”

Președintele Alianței Naționale pentru Boli Rare din România (ANBR), Dorica Dan, a explicat pentru Libertatea că ideea de a înlocui generalizat terapiile inovative cu cele generice este imposibil de aplicat în cazul bolilor rare:

„În cazul pacienților cu boli rare, problema este că un generic nu este o soluție pentru pacientul cu boli rare întotdeauna, mai ales că 95% dintre bolile rare nu au tratament nicăieri în lume și nu toate medicamentele inovatoare au un generic sau un biosimilar disponibil în acest moment. Un generic apare doar după expirarea perioadelor de protecție aferente medicamentului de referință și în cazul nostru sunt medicamente orfane inovatoare și nici atunci în toate cazurile.”

Dorica Dan punctează că deciziile de acces la tratamente nu pot fi uniformizate:„În anumite indicații, terapia inovatoare nu are încă generic, dar atunci când există un generic, există și situații în care genericul este foarte bun. Nimeni nu contestă acest lucru și poate fi folosit. Problema este că în orice decizie privind accesul la medicamente, ar trebui să se ia în considerare situația pacienților cu boli rare pentru care nu există alternativă terapeutică echivalentă. Ei vorbesc întotdeauna ca și cum medicamentele inovatoare iau locul genericelor, dar nu putem generaliza.”

Președintele ANBR avertizează asupra efectelor directe pe care le are fragmentarea sau lipsa tratamentului: „Cel mai important pentru sistemul de sănătate și cel mai eficient lucru este atunci când furnizezi tratamente potrivite la timpul și în momentul potrivit, iar pentru asta pacientul are nevoie să aibă acces continuu la tratament. Altfel nu este eficient nici pentru pacient, nici pentru sistemul de sănătate. Pacientului i se agravează boala sau nu i se îmbunătățește calitatea vieții, iar statul va cheltui în timp mai mulți bani pe alte tipuri de intervenții, tratamente, proteze, tratamente de recuperare. Practic, se pot și pierde vieți din cauza asta. Economia o obții în timp, nu dintr-o dată,” a afirmat Dorica Dan.

La începutul acestui an peste un milion de români cu boli rare cereau autorităților echitate: „Nu suntem doar un diagnostic, suntem cetățeni cu drepturi”

Eduard Pletea, președintele APAN: Întârzieri nepermis de mari la medicamente și discontinuități în tratament

Eduard Andrei Pletea, președintele Asociației Pacienților cu Afecțiuni Neurodegenerative (APAN), a semnalat că pacienții români așteaptă deja nepermis de mult după terapiile noi aprobate la nivel european, la care se adaugă „ruperile de ritm” provocate de achizițiile greoaie din spitale:

„Cred că of-ul cel mai mare e că nu avem medicamentele noi inovative aprobate și că suntem mult prea în urmă față de media de la nivel european. Există ruperi de ritm din aderența la tratament a unui pacient cu scleroză multiplă din cauza motivelor de achiziție ale spitalelor… Dacă nu există continuitatea tratamentului, e ca și cum am da degeaba tratamentul, pentru că e on și off și nu poate să-ți garanteze nimeni că nu o să mai cumulezi o dizabilitate.”

Blocajul administrării off-label: Părinții plătesc mii de lei din buzunar pentru a-și salva copiii

O altă problemă gravă semnalată de liderii asociațiilor este lipsa unui cadru legal eficient de decontare pentru prescrierea off-label (folosirea unui medicament aprobat pentru o anumită afecțiune în tratarea altei boli). Deși practica este legală și recunoscută internațional ca fiind salvatoare de vieți, spitalele din România nu o decontează din lipsă de resurse, iar medicii ezită de teama repercusiunilor administrative.

Dorica Dan explică vidul legislativ și financiar care blochează aceste terapii: „Decizia finală este a specialistului. Problema este că la noi au fost multe procese. Uneori din neștiință, iar specialistul ajunge să răspundă pentru asta. Și pentru că spitalul nu are resurse, spitalul poate deconta un off-label dacă decide, dar cum ei n-au bani decât de salarii și foarte puțin pentru spital, niciun spital nu decide decontarea de off-label. De aceea, se tot tărăgănează și cadrul legal la care lucrăm de atâți ani.”

Consecințele sunt dramatice, mai ales în cazul copiilor diagnosticați cu forme grave de scleroză multiplă sau alte boli rare, unde terapiile eficiente sunt prescrise off-label.

Eduard Pletea oferă exemplul substanței Rituximab (utilizată în oncologie, dar considerată extrem de eficientă în scleroza multiplă la copii):

„Aici e o durere destul de mare pentru noi că există un medicament foarte eficient în afară, dar se dă off-label. Din păcate, noi nu avem în momentul de față o legislație pe zona de off-label și atunci da, asta afectează direct copiii. Sunt puși să-și cumpere această terapie care le este de foarte mare folos.

Costă aproximativ 6.000 de lei la 6 luni și plătesc părinții din buzunar, din păcate, sau mai sunt părinți care au avut posibilitatea să se asigure în Italia sau în Germania ca să poată beneficia de el gratuit.”

Economia de moment în Sănătate aduce costuri mai mari pe termen lung

Liderii asociațiilor rezumă mesajul transmis Guvernului: o politică de sănătate axată doar pe reducerea cifrelor din tabele financiare nu va face sistemul mai eficient, ci doar mai vulnerabil.

„Sustenabilitatea nu poate însemna ca un pacient să se întrebe, lună de lună, dacă își va găsi tratamentul sau dacă va fi nevoit să o ia de la capăt cu o altă opțiune. (…) Un sistem de sănătate nu devine mai eficient atunci când economisește pe hârtie, dar lasă pacienții fără tratamentul de care depind. Devine mai fragil și mai puțin uman. Adevărata eficiență este aceea care face ca tratamentul potrivit să fie disponibil la timp, în mod continuu, pentru fiecare pacient care are nevoie de el.”

Semnatarii scrisorii atrag atenția căun medicament accesibil doar pe hârtie nu tratează pe nimeni.

,,Un sistem de sănătate nu devine mai eficient atunci când economisește pe hârtie, dar lasă pacienții fără tratamentul de care depind. Devine mai fragil și mai puțin uman. Adevărata eficiență este aceea care face ca tratamentul potrivit să fie disponibil la timp, în mod continuu, pentru fiecare pacient care are nevoie de el.”