Ce este schema Ponzi
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
În 2009, termenul de schemă Ponzi a creat una dintre cele mai mari fraude din domeniul bancar după ce zeci de mii de investitori au fost păcăliți și și-au pierdut economiile de-o viață. Printre victime au fost regizorul Steven Spielberg, actorii Kevin Bacon și Kyra Sedgwick, proprietarii echipei de baseball New York Mets, Fred Wilpon și Saul Katz, moștenitoarea imperiului L'Oreal, Liliane Bettencourt, dar și alți investitori mici.
Cuprins:
În 2021, Bernie Madoff, creierul din spatele celei mai mari scheme Ponzi din lume, a murit în închisoare, acolo unde ispășea o pedeapsă de 150 de ani pentru o fraudă de proporții de zeci de miliarde de dolari. La fel ca în toate schemele Ponzi, Madoff a folosit banii de la noii investitori pentru a-i plăti pe cei vechi. Ce este schema Ponzi, cum funcționează aceasta și ce ar trebui să faci înainte de a investi într-o astfel de afacere vei afla citind acest articol.
Cine a fost Charles Ponzi
Schema Ponzi a fost denumită astfel după Charles Ponzi, un renumit escroc american de origine italiană din anii 1920, care a înșelat mii de cetățeni din statul New England (SUA) convingându-i să investească într-o schemă de speculații cu mărci poștale internaționale. În acea perioadă, dobânda anuală la conturile bancare era de 5%, astfel că lui Ponzi i-a fost destul de ușor să găsească investitori care se confruntau cu dificultăți financiare, unii aflați chiar în pragul falimentului.
El le promitea acestora că le va plăti un profit de 50% în 45 de zile sau un profit de 100% în 90 de zile, cumpărând cupoane de răspuns poștale cu reducere în alte țări și răscumpărându-le la valoarea nominală în SUA, ca formă de arbitraj (n.n. – practica de a profita de o diferență de prețuri pe două sau mai multe piețe). În realitate, Ponzi plătea profiturile investitorilor anteriori cu banii obținuți din contribuțiile unor noi investitori. Această schemă a funcționat ceva mai mult de un an, însă în cele din urmă a eșuat în momentul în care Ponzi nu a mai putut să găsească noi investitori pentru a plăti profiturile investitorilor anteriori. Pierderile estimate au fost de peste 20 de milioane de dolari, echivalentul a peste 305 milioane de dolari în 2023.
Scurt istoric al schemei Ponzi
Există mai multe dovezi certe care atestă faptul că nu Charles Ponzi ar fi cel care a inventat această schemă de investiții frauduloase.
În perioada 1869-1872, Adele Spitzeder, din Germania, iar în 1880, Sarah Howe din Statele Unite ale Americii au pus bazele unor astfel de scheme de înșelăciune care funcționau după același principiu. Mai mult decât atât, celebrul scriitor englez din secolul al XIX-lea, Charles Dickens, a descris astfel de scheme de investiții frauduloase în două dintre cele mai cunoscute romane ale sale. Este vorba despre „Martin Chuzzlewit” (1844) și Little Dorrit (1857).
Se spune, totodată, că Ponzi s-ar fi inspirat în dezvoltarea schemei care îi poartă numele de la un anume William W. Miller. Acesta din urmă, un contabil din Brooklyn, a fost poreclit „520% Miller” după ce a folosit, în 1899, o schemă frauduloasă similară pentru a încasa un milion de dolari, echivalentul a aproape 37 de milioane de dolari în zilele noastre.
Schemele de tip Ponzi sunt ilegale în foarte multe țări. În SUA, aceste scheme de înșelăciune sunt catalogate drept fraudă de investiții în conformitate cu Legea privind acuzațiile de valori mobiliare introdusă încă din anul 1933.
Ce este schema Ponzi și cum funcționează
O schemă Ponzi este un tip de fraudă financiară care presupune atragerea unui număr mare de investitori care sunt păcăliți să investească într-o companie sau într-un produs care, în realitate, nu există. Altfel spus, este vorba despre o înșelătorie investițională frauduloasă, care promite multiplicarea banilor cu un risc redus pentru investitori.
La fel ca o schemă piramidală, această schemă generează profituri pentru investitorii anteriori cu bani luați de la investitorii intrați în schemă ulterior, fondurile pentru plăți fiind colectate de la noi investitori în loc de investiții reale sau venituri, aflăm de pe site-ul SpiaRomânia.com. Ideea este că nici unii dintre investitori nu știu că toată „afacerea” se bazează pe atragerea continuă a unor noi investitori și pe reinvestirea profitului de către investitorii deja existenți. O parte dintre fondurile atrase în schemă merg constant către cei care au pus la cale schema.
Pe măsură ce schema Ponzi se dezvoltă, organizatorii piramidei plătesc câștigurile promise investitorilor mai vechi. În acest fel, ei le vor arăta noilor și potențialilor investitori buna-credință a schemei și, totodată, le vor dovedi investitorilor mai vechi că profitul există într-adevăr și că decizia lor de a investi în această afacere a fost una cât se poate de bună.
În același timp, plata câștigurilor către investitorii vechi are două efecte. Pe de-o parte, validarea afacerii în percepția participanților asigură un flux constant de fonduri sau chiar o creștere a acestora. Pe de altă parte, odată ce se plătește profitul, investitorii sunt convinși de către organizatorii schemei să nu retragă banii, ci să îi reinvestească pentru un profit și mai mare.
Schema Ponzi în România
Cea mai mare înșelătorie bazată pe o schemă Ponzi a fost celebrul joc de întrajutorare Caritas. Acesta a fost înființat de Ioan Stoica, un fost contabil, și a funcționat între aprilie 1992 și august 1994. Investițiile atrase au depășit 1.000 de miliarde de lei vechi, echivalentul a circa 5 miliarde de dolari. Amploarea escrocheriei a fost imensă, la un moment dat estimându-se că în Caritas se rula circa o treime din masa monetară a României, mai scrie Spia România. De asemenea, se spunea că cifra de afaceri a Caritas ar fi urmat să depăşească produsul intern brut al țării.
Numărul românilor care au investit în Caritas nu a fost cunoscut niciodată, însă a fost de ordinul milioanelor. Schema prevedea un profit de 8 ori valoarea sumei investite după doar trei luni de la depunere. Lista câștigătorilor era publicată în ziar, iar televiziunile și persoane importante ale vremii lăudau succesul de care se bucura Caritas întărind în acest fel încrederea oamenilor în mecanismul afacerii, care era bazat pe schema Ponzi.
Declinul a început în octombrie 1993, când plata câștigurilor a fost amânată pentru prima oară din cauza unor așa-zise încurcături în documente. În ianuarie anul următor, plățile câștigurilor au fost din nou amânate, cauza de această dată fiind așa-zisa jefuire a casieriei. Într-un articol scris chiar de Stoica și publicat în ziarul care până atunci publica numele câștigătorilor se anunța că jocul Caritas se închide și că jucătorii își vor primii banii înapoi. A urmat o perioadă critică de numeroase tensiuni, proteste și chiar greva foamei. Datoriile la acel moment erau de 450 de milioane de dolari. Ioan Stoica a fost arestat în august 1994, iar după un proces care a durat un an a fost condamnat la 7 ani de închisoare pentru fraudă. La apel, pedeapsa i-a fost redusă, iar în iunie 1996 a fost eliberat.
Cele mai cunoscute tipuri de scheme piramidale
Există mai multe tipuri de piramide financiare, care diferă în funcție de modul în care sunt promovate și structurate. Iată câteva exemple:
- Piramidele clasice – este cel mai simplu tip de piramidă financiară, în care investitorii sunt atrași să plaseze bani și să atragă noi investitori. Banii adunați de la investitorii ulteriori sunt folosiți pentru a plăti profituri sau dividende investitorilor mai vechi. În absența fluxului continuu de noi investitori, piramida se prăbușește.
- Scheme pe bază de produse sau servicii – unele piramide financiare încearcă să ofere o acoperire pentru a părea legale. Acestea pot implica vânzarea unui produs sau a unui serviciu, însă modelul de afaceri se bazează tot pe recrutarea de noi investitori pentru a genera profituri pentru investitorii mai vechi. Produsul sau serviciul în sine pot fi subevaluat sau supraevaluat pentru a genera câștiguri suplimentare.
- Scheme criptografice – este o piramidă financiară asociată cu criptomonedele. Acest tip promite câștiguri mari prin investiții în criptomonede sau tranzacționarea acestora, însă în realitate banii investitorilor sunt folosiți pentru a plăti câștigurile celorlalți investitori. Aceste scheme se bazează pe entuziasmul, dar mai ales pe lacunele de înțelegere a criptomonedelor pentru a atrage investitori.
Recomandări și sfaturi pentru a te proteja de schema Ponzi
Dacă te gândești să investești într-o nouă oportunitate este important să te documentezi foarte bine înainte de a investi. Poți consulta un consilier financiar de încredere care să te sfătuiască și poți chiar verifica dacă respectiva afacere este înregistrată.
Indiferent de tipul de piramidă financiară, există câteva semne distinctive pe care posibilii investitori ar trebui să le identifice pentru a evita să cadă în plasă și să fie atrași în astfel de înșelătorii, notează CNBC. Iată care sunt acestea:
- Promisiuni nerealiste de randamente: Dacă o investiție pare prea bună pentru a fi adevărată și promite randamente mari într-un timp relativ scurt este posibil să fie o schemă frauduloasă.
- Accentul pe recrutarea de noi investitori: Dacă principala preocupare a unei investiții este mai degrabă recrutarea de noi investitori decât generarea de venituri legitime dintr-o sursă externă există mari șanse ca aceasta să fie o piramidă financiară frauduloasă.
- Lipsa transparenței și a informațiilor concrete: Investitorii ar trebui să fie vigilenți în ceea ce privește opacitatea sau lipsa informațiilor specifice și a documentației legale în sprijinul unei investiții. Aceasta poate indica o schemă frauduloasă.
- Presiunea de a investi rapid: Dacă un posibil investitor este presat să investescă repede și să nu aibă suficient timp pentru a se documenta și pentru a analiza investiția, aceasta poate fi un semn că organizatorii „afacerii” încearcă să profite de pe urma aceslui investitor prin intermediul unei scheme frauduloase.
De asemenea, investitorii ar trebui să țină cont și de alte aspecte pentru a nu cădea victimă unei scheme de tip Ponzi. Pentru asta ar trebui să ceară informații detaliate despre investiție înainte de a investi, să fie precauți cu privire la promisiunile de câștiguri neobișnuit de mari, să se asigure că investiția este reglementată de o autoritate financiară, să nu investească bani pe care nu își pot permite să-i piardă, să ceară sfatul unui analist financiar specializat înainte de a investi și, nu în ultimul rând, să nu investească fără să înțeleagă care sunt riscurile implicate.
În cazul în care crezi că ai fost victima unei scheme Ponzi este important să raportezi cât mai repede autorităților frauda căreia i-ai căzut victimă. În același timp, ar trebui să contactezi un avocat cu care să discuți pe marginea opțiunilor legale pe care le ai la dispoziție.
Citește și: Mărci celebre care au dispărut
Foto:123rf.com
emy69emy 20.07.2023, 05:00
Cine a prins isteria Caritas...mergea lumea buluc cu autobuze și trenuri ,ca sa stea la rand ,sa dea bani...sa obțină profit rapid???