Poți arăta de 30 de ani în buletin, dar corpul să funcționeze ca la 45. Sau invers! Nosheen Khan, dietetician clinician, director de cercetare nutrițională și specialist în epigenetică în Marea Britanie, explică pentru Libertatea ce sunt ceasurile epigenetice, de ce masa musculară este pilonul principal în lupta cu îmbătrânirea și cum putem folosi alimentația și mișcarea pentru a modula activitatea genelor noastre.
Cuprins:
Pentru a înțelege cum îmbătrânim, trebuie mai întâi să facem diferența între două concepte: vârsta cronologică (cea calculată după data de naștere din buletin) și vârsta biologică (starea reală de uzură a celulelor și organelor noastre). Aici intervin ceasurile epigenetice.
Gândiți-vă la ADN ca la o pianină uriașă. Clapele reprezintă genele pe care le moșteniți de la părinți. Epigenetica este „muzicianul” care decide ce clape sunt apăsate și cât de tare. În timp, din cauza alimentației, a stresului, a lipsei de somn sau a poluării, pe clapele pianinei se depun mici „etichete chimice”, un proces numit metilare a ADN-ului.
Ceasul epigenetic este un test de laborator ultraspecializat care analizează aceste etichete chimice de pe ADN. El măsoară acumularea lor în timp și calculează cu o precizie uimitoare vârsta biologică reală a organismului sau chiar a fiecărui organ în parte!
Astfel, un ceas epigenetic îi poate arăta unui medic dacă stilul de viață vă îmbătrânește mai repede decât ar trebui sau dacă obiceiurile sănătoase vă mențin celulele la o vârstă mai tânără decât cea din acte.
Specialista britanica Nosheen Khan a explicat pentru Libertatea că opțiunile noastre zilnice au puterea de a influența direct modul în care ne funcționează genele.
„Când vorbim despre epigenetică, nu vorbim despre modificarea ADN-ului, ci despre ceea ce se întâmplă deasupra ADN-ului. Vorbim despre ceva similar cu un întrerupător de lumină, care activează sau dezactivează variantele genetice în funcție de alimentația și stilul nostru de viață. Astfel, când activăm sau dezactivăm anumite variante genetice, influențăm dacă ne vom îngrășa, dacă vom fi mai predispuși la Alzheimer sau modul în care metabolizăm folații, de exemplu”, explică Nosheen Khan.
Modificarea stilului de viață poate influența expresia genică, împiedicând apariția unor boli pentru care avem o predispoziție genetică. Prin urmare, un stil de viață sănătos poate, într-adevăr, să „activeze" genele bune, e de părere Viorica Elena Rădoi, medic genetician, după cum a declarat în emisiunea „Bine pentru tine”.
O idee greșită și frecventă este că prevenția îmbătrânirii ține doar de ceea ce punem în farfurie. Nosheen Khan insistă asupra fuziunii dintre nutriție și antrenamentul cu greutăți (de rezistență).
„Antrenamentul de rezistență ajută la menținerea masei musculare, iar prin menținerea masei musculare ajuți la prevenirea obezității, deoarece masa musculară arde masa adipoasă. De asemenea, în mușchi avem mitocondrii. Mitocondriile sunt uzinele noastre energetice, dar sunt și ceea ce noi numim «santinelele sistemului imunitar». Când mitocondriile nu funcționează eficient, nu mai eliberăm energie, iar acest lucru duce la oboseală, balonare, simptome cronice și chiar durere”, atrage atenția experta.
Cercetările internaționale confirmă spusele specialistului: odată cu trecerea anilor, pierderea masei musculare (sarcopenia) duce la disfuncții mitocondriale. Aceste disfuncții alimentează un proces numit inflammaging, o stare de inflamație cronică la nivel celular care accelerează ceasurile epigenetice și crește riscul de boli metabolice sau cardiovasculare.
Așa cum concluzionează Nosheen Khan, secretul nu stă într-o cură drastică de slăbire sau într-un singur aliment „minune”, ci într-un pachet integrat de obiceiuri: nutriție echilibrată, axată pe alimente integrale și neprocesate; antrenament cu greutăți pentru protejarea masei musculare și stimularea mitocondriilor; somn și managementul stresului, factori critici în reglarea hormonilor și reducerea inflamației celulare; eliminarea toxinelor prin renunțarea la fumat, reducerea consumului de alcool și a substanțelor nocive.
Miliardarii investesc sume imense în căutarea nemuririi. Biohacking și tratamente controversate pentru prelungirea vieții