Începe sezonul de țânțari și căpușe în România. Ce boli pot transmite insectele și cum te protejezi

Institutul Național de Sănătate Publică atrage atenția că, în România, sunt supravegheate epidemiologic boli precum malaria, meningita West Nile, encefalita de căpușă, febra butonoasă și boala Lyme, afecțiuni asociate cu țânțarii sau căpușele. La nivel mondial, bolile transmise prin vectori reprezintă peste 17% din totalul bolilor infecțioase și provoacă peste 700.000 de decese anual, arată datele citate de INSP.

De ce o simplă mușcătură de căpușă nu trebuie ignorată

Căpușele sunt periculoase mai ales pentru că pot rămâne prinse de piele fără să doară. Mulți oameni observă mușcătura abia după câteva ore sau chiar mai târziu, când insecta este deja atașată. Riscul crește după plimbări prin iarbă înaltă, prin pădure, prin zone cu tufișuri sau chiar în curțile unde vegetația nu este tunsă. Căpușele se pot prinde de haine, apoi ajung pe piele, în zone greu de văzut.

Este esențială verificarea atentă a corpului după ieșiri în zone cu iarbă, arbuști sau pădure. Zonele care trebuie controlate cu atenție sunt sub brațe, în jurul urechilor, în păr, în spatele genunchilor, între picioare, în jurul taliei și în buric.

Cum se scoate corect o căpușă

Dacă observi o căpușă prinsă de piele, cel mai sigur este să mergi la medic sau la camera de gardă, pentru ca insecta să fie îndepărtată corect și zona să fie evaluată. Este important ca această intervenție să fie făcută cât mai repede, pentru că riscul de transmitere a unor infecții poate crește dacă insecta rămâne atașată mult timp.

Dacă nu poți ajunge imediat la medic, poți folosi un dispozitiv special pentru îndepărtarea căpușelor, disponibil în farmacii. Aceste kituri sunt făcute astfel încât căpușa să poată fi scoasă întreagă, fără să fie strivită.

În lipsa unui astfel de dispozitiv, căpușa poate fi apucată cu o pensetă fină, cât mai aproape de piele, apoi trasă ușor, drept, fără răsucire și fără smulgere bruscă. Zona trebuie apoi curățată cu apă și săpun și dezinfectată.

După îndepărtare, zona mușcăturii și mâinile trebuie curățate cu apă și săpun, alcool sanitar sau dezinfectant. Nu este recomandat să pui pe căpușă ulei, vaselină, ojă, alcool sau să încerci să o arzi, pentru că aceste metode pot irita insecta și pot crește riscul ca fluidele ei să ajungă în piele.

Dacă în zilele sau săptămânile următoare apar febră, erupție pe piele, oboseală puternică, dureri musculare, dureri articulare sau o pată roșie care se extinde, persoana trebuie să meargă la medic și să spună clar că a fost mușcată de o căpușă.

Medicul Tudor Ciuhodaru: „O căpușă te poate trimite la neurologie”

Medicul Tudor Ciuhodaru avertizează că mușcătura de căpușă nu trebuie tratată superficial, mai ales dacă apar simptome neobișnuite după o ieșire în zone cu vegetație bogată sau după contactul cu animale. El spune că zeci de pacienți au ajuns deja la urgențe și că este nevoie de evaluare medicală rapidă dacă apar modificări ale pielii, febră, dureri musculare, oboseală puternică, transpirații sau simptome care seamănă cu o „gripă de vară”.

„O căpușă te poate trimite la neurologie”, avertizează medicul într-o postare pe rețelele de socializare .

Conf. univ. dr. Tudor Ciuhodaru, medic primar urgențe UPU Iași, atrage atenția că, fără tratament, unele infecții transmise de căpușe pot evolua spre complicații serioase, precum paralizie facială, tulburări cardiace sau probleme articulare cronice. Medicul recomandă ca, după fiecare ieșire în parc, la iarbă verde sau în zone cu tufișuri, copiii să fie verificați cu atenție, inclusiv în zonele greu de observat. Căpușa trebuie extrasă cât mai repede, preferabil de personal medical, iar dacă a fost scoasă acasă și capul a rămas în piele, prezentarea la medic devine urgentă pentru prevenirea infecției și a complicațiilor.

Medicul mai recomandă ca persoana mușcată să rețină data la care a fost extrasă căpușa și să urmărească, în zilele și săptămânile următoare, orice simptom apărut la locul mușcăturii sau la nivel general. Un semn important al bolii Lyme poate fi eritemul migrator, o pată roșie care apare de obicei între 3 și 30 de zile, se extinde treptat și poate avea aspect de „țintă”.

Ciuhodaru amintește că nu toate căpușele transmit Borelia, dar riscul nu trebuie ignorat. Pentru prevenție, el recomandă evitarea zonelor cu iarbă înaltă și tufișuri, haine deschise la culoare, pantaloni lungi introduși în șosete și verificarea atentă a pielii după fiecare ieșire în aer liber.

Țânțarii pot transmite virusul West Nile

În cazul țânțarilor, una dintre cele mai cunoscute boli supravegheate în România este infecția cu virusul West Nile. Virusul este transmis prin înțepătura de țânțar, iar riscul este mai mare în sezonul cald, mai ales în zonele cu apă stătută.

Datele INSP citate de Agerpres pentru sezonul 2025 arată că, între 2 iunie și 9 octombrie, în România au fost înregistrate 43 de cazuri de infecție cu virusul West Nile, dintre care 37 confirmate și 6 probabile. A fost raportat și un deces. Cazuri au fost înregistrate inclusiv în București și în județe precum Brăila, Galați, Ilfov, Iași, Timiș, Cluj, Sibiu, Sălaj, Tulcea și Vrancea.

Cele mai multe îmbolnăviri au fost raportate la persoane în vârstă. Din cele 43 de cazuri, 21 au fost la persoane între 70 și 79 de ani, iar 8 la persoane între 60 și 69 de ani, potrivit datelor INSP citate de Agerpres.

Apa stătută din curte poate aduce țânțari lângă casă

Una dintre cele mai simple măsuri de protecție este eliminarea apei stătute. Țânțarii se înmulțesc în astfel de locuri, iar problema apare de multe ori chiar lângă casă. Autoritățile recomandă golirea recipientelor în care se strânge apă, curățarea curții, îndepărtarea gunoiului menajer și desecarea bălților din jurul gospodăriei. De asemenea, sunt recomandate plasele de protecție la ferestre, hainele cu mâneci lungi și pantaloni lungi, mai ales seara, și folosirea substanțelor repelente.

Pentru zonele cu căpușe, se recomandă tunderea frecventă a gazonului, îndepărtarea frunzelor uscate, curățarea ierbii înalte și a tufișurilor de lângă locuință și mutarea locurilor de joacă sau a zonelor de stat departe de marginea curții, mai ales dacă aceasta se învecinează cu zone împădurite.

Cum te protejezi când mergi în parc, la iarbă verde sau în pădure

Înainte de o ieșire în natură, hainele contează mult. Sunt mai sigure hainele deschise la culoare, pentru că insectele se văd mai ușor pe ele. Pantalonii lungi, șosetele și bluza cu mânecă lungă reduc riscul ca o căpușă să ajungă direct pe piele.

Spray-urile repelente trebuie folosite conform instrucțiunilor de pe etichetă. Ele nu trebuie aplicate la întâmplare, mai ales la copii. Pentru cei mici, produsul trebuie pus de adult, cu atenție, fără aplicare pe mâini, ochi sau gură.

După întoarcerea acasă, hainele trebuie scuturate și verificate, iar pielea trebuie controlată cu atenție. Verificarea copilului este foarte importantă, mai ales în zona părului, în spatele urechilor, la ceafă, sub brațe, în spatele genunchilor și în zona taliei.

Nu toate spray-urile împotriva țânțarilor și căpușelor protejează la fel

Medicul Ioana Alexe, medic specialist pediatru, atrage atenția că repelentele nu trebuie alese după brand sau după promisiunea că sunt „naturale”, ci după substanța activă. Repelentele cu eficiență dovedită sunt cele care conțin DEET, icaridin, IR3535 sau PMD, acesta din urmă recomandat doar după vârsta de 3 ani.

Produsele pe bază de citronella, brățările sau stickerele anti-insecte nu oferă protecție reală, mai ales împotriva căpușelor, explică medicul. Concentrația unui repelent nu arată cât de „toxic” este produsul, ci cât timp protejează. De aceea, trebuie aleasă cea mai mică doză care acoperă perioada de expunere.

La sugari, prima opțiune rămân hainele potrivite și plasele anti-insecte. Repelentul se folosește doar dacă există expunere reală, în zone cu mulți țânțari sau cu risc de căpușe. România are astfel de riscuri în sezonul cald, mai ales în spații verzi, dar asta nu înseamnă că repelentele trebuie folosite zilnic, fără motiv

Când trebuie să mergi la medic

Nu orice mușcătură de căpușă sau înțepătură de țânțar înseamnă boală. Totuși, medicul trebuie consultat dacă apar simptome după o astfel de expunere. Semnele care trebuie luate în serios sunt febra, durerile de cap puternice, durerile musculare, oboseala neobișnuită, gâtul înțepenit, starea de confuzie, erupțiile pe piele sau o roșeață care se mărește în jurul mușcăturii.

În cazul copiilor, vârstnicilor, femeilor însărcinate și persoanelor cu boli cronice, prudența trebuie să fie mai mare. Aceste categorii pot face forme mai severe în cazul unor infecții.

De ce apar tot mai des astfel de avertismente

Țânțarii, căpușele și alte insecte care pot transmite boli sunt influențate de climă, călătorii, comerț internațional și schimbările de mediu. Instituția europeană subliniază că prevenția personală, supravegherea vectorilor și controlul acestora la nivel de țară sunt esențiale pentru reducerea riscurilor.

Cu alte cuvinte, problema nu ține doar de o ieșire la pădure sau de o seară cu țânțari pe terasă. În sezonul cald, protecția trebuie să devină un reflex, mai ales după ploi, în zone cu vegetație bogată sau în apropierea apelor.

Regula esențială este evitarea pe cât posibil a înțepăturilor și verificarea atentă a pielii după fiecare ieșire în natură, iar hainele potrivite, repelentul, plasele la ferestre, curtea curată, pielea verificată după plimbare și un consult medical atunci când apar simptome sunt cele mai importante gesturi.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE