Cum a ajuns inima să fie reprezentată aşa cum o ştim astăzi. Cum a ajuns simbolul iubirii
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Pictograma cu rolul de simbol al iubirii, inima, este cunoscută în această împrejurare de sute de ani, însă cum a ajuns să fie asociată în acest context. Cum a ajuns inima să simbolizeze dragostea?
Forma inimii de culoare roșie este cunoscută în întreaga lume drept simbol al iubirii, afecțiunii, dragostei și recunoștinței. Este pictograma ușor de recunoscut în orice mesaj de dragoste transmis persoanei dragi, dar cum a ajuns inima să fie reprezentată în forma pe care o știm astăzi? Iată câteva explicații.
Una dintre teoriile care asociau forma inimii cu dragostea este Teoria Silphium, o specie de fenicul giganc, care creștea în trecut pe coasta Africii de Nord, în apropiere de colonia grecească din Cyrene.
Romanii și grecii antici foloseau planta ca pe o aromă alimentară, dar și drept medicament minune pentru ameliorarea tusei. Cu trecerea timpului, planta Silphium ajunsese să fie atât de populară, recunoscută chiar și pentru puterea contraceptivă, încât era cultivată pe suprafețe extinse la sfârșitul secolului I, după Hr.
Legătura simbolului inimii cu dragostea
Păstăile plantei Silphiumului seamănă cu simbolul inimii pe care îl știm astăzi cu toții, și din acest motiv planta era asociată adesea cu dragostea.
Însă, pe lângă această teorie, a mai fost discutată și teoria conform căreia simbolul inimii este în strânsă legătură cu dragostea în scrierile lui Galen și ale filosofului Aristotel, care a descris că inima omului are trei camere, cu o adâncitură în mijloc. Potrivit acestor teorii, forma de inima s-ar fi putut naște atunci când oamenii de știință din Evul Mediu încercau să reprezinte anumite texte medicale antice.
Și fizicianul Italian Guido da Vigevano a desenat mai multe pagini cu o inimă care se asemăna cu cea descrisă de Aristotel, forma care era asociată cu dragostea, emoția și plăcrea, iar în cele din urmă forma inimii a fost recunoscută drept un simbol medieval al romantismului și dragostei.
Simbolul inimii a devenit popular în timpul Renașterii, atunci când a fost folosit în arta religioasă, ilustrând inima lui Hristos, dar și în momentul în care a fost introdus ca unul dintre cele patru simboluri din cărțile de joc.
Din secolele XVIII și XIX, simbolul inimii a devenit prezent și folosit des în mesajele de dragoste, notițele către o persoană dragă, dar și felicitările de ziua iubirii.
Inima, simbolul și emblema iubirii
Vechile practici care includ inima drept simbol al dragostei sunt din Egiptul antic și încă de atunci inima era considerată organul central al omului. Tot de atunci, o deprindere păstrată mult timp a fost ținerea verighetei pe degetul al patrulea, deoarece se spunea că acesta are legătură cu inima. Tradiția romanilor era aceea că, pe degetul inelar de la mâna stângă, există o venă, vena amoris, care duce la inima.
Asocierile între inimă și iubire au existat în antichitate și în primele semne de poezie de amor, care aveau drept simbol central inima. Poetul roman Ovidiu este cel care recunoștea dragostea drept un joc îndrăzneț și scria poezii în acest sens.
Inima a apărut ca simbol al iubirii și în scrierile lui Dante Alighieri, în Divina Comedie, acolo unde apăreau imaginile unei inimi scăzute, încărcată de iubiri adulterine, precum inima Francescăi da Ramini, care era sortită iadului.
Mai târziu, simbolul iubirii, inima a apărut și ca imagine iconică în sonetele lui Franceso Petrarca, în ediția din anii 1544-1550.
Și Marilyn Yalom a căutat să identifice iubirea spiritual prin simbolul inimii, făcând referire la emoțiile care stau la baza inimii și care se împlinesc din punct de vedere emotional și fizic.
Astăzi, inima este simbolul iubirii, al pasiunii și al dedicării. Este un simbol folosit în orice împrejurare a iubirii și care transmite emoție și sentimente în fața persoanei dragi.
Sursă foto: 123rf.com
Sursă info: threadwritten.com; observatorcultural.ro
