Cum obții cetățenia română. Condiții și acte necesare

Cum obții cetățenia română

Cetățenia se acordă la cerere unui apatrid sau unui cetățean străin.

Condiții necesare 

• la momentul depunerii cererii, persoana respectivă locuiește în România, în ciuda faptului că aceasta nu este țara sa de origine;
• locuiește în mod legal în țară (de exemplu, în baza unui permis de ședere temporară) de cel puțin 8 ani
• este căsătorit cu un cetățean român și a locuit cu acesta, timp de cel puțin 5 ani de la data căsătoriei;
• face dovada unui comportament, unei acțiuni și atitudini bune, este loial față de statul român, nu dezvoltă și nu susține acțiuni ilegale sau considerate o amenințare la adresa securității naționale; poate declara că nu a fost implicat în trecut în astfel de acțiuni;
• are cel puțin 18 ani împliniți (împlinise 18 ani la data depunerii cererii);
• dispune de mijloace financiare legale pentru a-și asigura o existență decentă;
• este cunoscut ca având o conduită bună și nu a fost condamnat în România sau în străinătate pentru o faptă care să îl facă nedemn de cetățenia română;
• are cunoștințe suficiente de limba română și posedă cunoștințe elementare despre cultura și civilizația românească, adecvate pentru integrarea socială;
• cunoaște reglementările stipulate în Constituția României și cunoaște imnul național.

Recomandări

Dosarul Mineriadei. Petre Roman, Gelu Voican Voiculescu, Virgil Măgureanu și Adrian Sârbu, la Parchetul General. Iliescu ar putea fi audiat acasă. UPDATE

Perioadele de 8 ani și de 5 ani pot fi reduse până la jumătate în următoarele situații:

• solicitantul este o personalitate recunoscută pe plan internațional;
• solicitantul este cetățean al unui stat membru al Uniunii Europene;
• solicitantul a dobândit statutul de refugiat în conformitate cu dispozițiile legale în vigoare;
• solicitantul a investit mai mult de 1.000.000 de euro în România.

Cererea se depune personal. Ea poate fi depusă prin mandatar doar în cazuri justificate.

Redobândirea cetățeniei române

Recâștigarea cetățeniei române este posibilă pentru foștii cetățeni români care au pierdut acest statut înainte de 22 decembrie 1989 din motive independente de voința lor sau cărora le-a fost retrasă cetățenia fără acordul lor.

De asemenea, procedura este în vigoare și pentru descendenții lor de gradul doi.

De asemenea, foștii cetățeni care doresc să obțină cetățenia română la cerere își pot păstra cetățenia străină.

În esență, în scopul redobândirii cetățeniei române, solicitantul va trebui să îndeplinească majoritatea condițiilor de naturalizare care se referă la buna purtare, lipsa condamnărilor, să aibă suficiente mijloace financiare pentru un trai decent, să cunoască limba română și să aibă suficiente cunoștințe despre cultura și civilizația românească care să-i permită să se integreze în societate.

Recomandări

România, între țările care vor pierde zile de vreme confortabilă în următorii ani. Balcanii, zona cea mai afectată din Europa de schimbările climatice

De asemenea, solicitantul va trebui să cunoască prevederile Constituției României și imnul național.

Procesul de solicitare a cetățeniei

Cererea de acordare a cetățeniei române se adresează comisiei speciale care funcționează pe lângă Ministerul Justiției.

Comisia dispune, pe cheltuiala petentului, publicarea unui extras din cererea de acordare a cetățeniei în Monitorul Oficial al României.

Comisia va putea examina cererea numai după ce vor trece 30 de zile de la data publicării acesteia.

Pentru a procesa cererea, comisia poate:

• să ceară petiționarului să completeze documente, explicații și să dea un interviu; 
• o absență nejustificată de 2 ani consecutivi din țară va face ca și cererea să fie nesusținută;
• să solicite informații suplimentare despre solicitant de la orice autoritate;
• să cheme și să citeze orice persoană care poate furniza informații utile.

Persoana care primește cetățenia română, cu condiția de a se stabili în țară, va depune jurământul de credință în termen de 6 luni, în fața ministrului justiției sau a subsecretarului de stat.

Cetățenia prin naștere

Copiii născuți pe teritoriul României, din părinți care sunt cetățeni români, sunt cetățeni români.

Același lucru este valabil și în cazul copiilor care:

Recomandări

Cum a ajuns Petre Roman inculpat în Dosarul Mineriadei din 1990: „în subsolul Universității s-au găsit 22 de arme cu glonț; la sediul PNȚCD, substanțe halucinogene și materiale legionare”

• s-au născut pe teritoriul statului român, chiar dacă numai unul dintre părinți este cetățean român;

• s-au născut în străinătate, iar ambii părinți sau numai unul dintre ei are cetățenie română.

Un copil aflat pe teritoriul statului român este considerat cetățean român, până la proba contrarie, dacă niciunul dintre părinți nu este cunoscut.

Cetățenia prin adopție

Un cetățean străin poate obține cetățenia României prin adopție, dacă adoptatorii sunt cetățeni români.

În cazul în care persoana adoptată nu este minoră (peste 18 ani), este necesar consimțământul acesteia.

În cazul în care doar unul dintre părinții adoptivi este cetățean român, cetățenia minorului adoptat va fi decisă, de comun acord, de către adoptatori. În cazul în care adoptatorii nu sunt de acord, cetățenia minorului va fi decisă prin intermediul unei proceduri judiciare, prin luarea în considerare a intereselor minorului. 

Consimțământul copilului este necesar dacă acesta a împlinit vârsta de 14 ani.

În cazul în care cererea de adopție este depusă de o singură persoană, iar aceasta este cetățean român, minorul dobândește cetățenia adoptatorului.

Pierderea cetățeniei

Pierderea cetățeniei poate avea loc în următoarele cazuri:

• retragerea cetățeniei de către autorități;
• aprobarea unei cereri de renunțare la cetățenie;
• în alte cazuri, așa cum este prevăzut de lege.

 Cetăţenia română se poate retrage persoanei care:

• aflată în străinătate, săvârşeşte fapte deosebit de grave prin care vatămă interesele statului român sau lezează prestigiul României, sau  se înrolează în forţele armate ale unui stat cu care România a rupt relaţiile diplomatice sau cu care este în stare de război;

• a obţinut cetăţenia română prin mijloace frauduloase;

• este cunoscută ca având legături cu grupări teroriste sau le-a sprijinit, sub orice formă, ori a săvârşit alte fapte care pun în pericol siguranţa naţională.

Pierderea cetăţeniei române prin retragere are loc la data emiterii ordinului Preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie de aprobare a retragerii cetăţeniei române.

Cetăţenia română nu poate fi retrasă aceluia care a dobândit-o prin naştere.

Jurământul de credință

Persoanele cărora li s-a acordat sau au redobândit cetățenia română vor depune jurământul de credință față de România în termen de 6 luni de la data comunicării ordinului președintelui Autorității Naționale pentru Cetățenie.

Jurământul de credință se depune în ședință solemnă în fața președintelui Autorității Naționale pentru Cetățenie sau a unuia dintre cei 2 vicepreședinți ai autorității delegați în acest sens și are următorul conținut: „Jur să fiu devotat țării și poporului român, să apăr drepturile și interesele naționale, să respect Constituția și legile României.”

Jurământul de credinţă faţă de România se poate depune și la sediul misiunii diplomatice a României din țara de domiciliu sau de reședință, pentru persoanele care au solicitat menținerea domiciliului în străinătate.

După depunerea jurământului, comisia eliberează certificatul de cetățenie română, care va fi întocmit în două exemplare, semnate de președintele Autorității Naționale pentru Cetățenie, din care un exemplar va fi înmânat titularului. Ambele exemplare ale certificatului conțin elemente de siguranță și au atașate fotografii ale titularului.

În cazul în care copiii minori dobândesc cetățenia română împreună cu părinții lor sau cu unul dintre ei, aceștia vor fi înscriși în certificatul de cetățenie al părinților și nu depun jurământul.

După obţinerea certificatului de cetăţenie, persoanele se vor prezenta la Oficiul Stării Civile, pe raza localităţii unde îşi au domiciliul în România, în vederea transcrierii în limba română a actelor de stare civilă (certificat de naștere/căsătorie).

Persoanele care nu au domiciliul în România vor cere transcrierea actelor de stare civilă la Direcţia Publică de Evidenţă a Persoanelor şi Stare Civilă a Sectorului 1 al municipiului Bucureşti.

Acte necesare

Persoanele ale căror ascendenți (părinți sau bunici) au fost cetățeni români pot solicita clarificarea cetățeniei.

În conformitate cu Legea cetățeniei române 21/1991 completată, modificată și republicată și în urma procedurii de clarificare a cetățeniei, autoritățile române vor elibera un jeton de dovadă privind cetățenia română a solicitantului.

Pentru a depune cererea vei avea nevoie de următoarele documente:

• Un document de identitate străin valabil, original și o copie
• Documente de stare civilă eliberate de autoritățile române (de exemplu, certificat de naștere, certificate de căsătorie, certificat de deces), dacă există, original și o copie
• Documente de identitate eliberate de autoritățile române (de exemplu, carte de identitate, pașaport, permis de conducere), dacă există, original și o copie
• Certificatul de naturalizare, dacă acesta există, original și o copie
• Orice document românesc pe care îl ai și care se referă la părinții/bunicii tăi (de exemplu, certificat de naștere, certificat de căsătorie, certificat de deces), dacă există, original și o copie.

Toate documentele străine trebuie să fie certificate cu Apostila de la Haga în statul în care au fost emise și trebuie să fie însoțite de traduceri legalizate în limba română.

După ce ai toate documentele și plătești o taxă, va trebui să înregistrezi cererea pe https://www.econsulat.ro – CETATENIE – Cerere pentru Clarificarea statutului juridic în raport cu statul român.

Formularul de cerere va fi trimis autorităților române. Răspunsul va fi primit în maximum 3 luni de la solicitarea la Secția Consulară.

Sursa foto: 123rf.com

Citeşte şi: Cum să obții cetățenia italiană. Acte necesare!

Urmărește-ne pe Google News