Cuprins:
Scurt istoric al Malaeziei
Despre trecutul îndepărtat al Malaeziei se știu foarte puține lucruri, mai ales în ceea ce privește epoca de dinaintea apariției scrisului. Primele forme de organizare statală în această zonă au apărut în jurul anului 200 d.Hr., când comercianții indieni au adus cu ei influențe culturale și spirituale din sudul Asiei – concepte religioase, modele de guvernare și expresii artistice – care au început să se răspândească în rândul nativilor malaezieni. Totuși, regatele formate erau de dimensiuni modeste din cauza faptului că solul și clima din regiune nu permiteau dezvoltarea agriculturii pe scară largă. În schimb, localnicii erau cunoscuți pentru abilitățile lor navigatori și negustori. Cultura malaeziană modernă a început să se contureze în secolul al XV-lea, când Islamul a ajuns în această țară, potrivit Kids.NationalGeographic.com. În acea perioadă, Melaka a devenit unul dintre cele mai mari orașe portuare din lume, iar portughezii au fost primii europeni care au pus piciorul aici, în secolul al XVI-lea.
Singapore a făcut parte din Malaezia
Anul 1786 avea să marcheze începutul implicării Marii Britanii în regiune, care a achiziționat insula Penang, în încercarea de a intensifica schimburile comerciale cu China. În secolul următor, influența britanică în Malaezia a crescut, iar până în 1915, mai multe teritorii malaeziene au fost treptat integrate sub control britanic. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, Malaezia a fost ocupată de japonezi, între 1941 și 1945.
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/04/shutterstock2535927143-1024x682.jpg)
După terminarea conflictului s-a conturat un puternic curent de dorință pentru autonomie națională, malaezienii dorind să creeze o națiune unită (Bangsa Melayu). Autoritățile britanice au început negocieri cu liderii malay, punând bazele unui stat independent. La 31 august 1957, a fost formată Federația Malaya, iar Tunku Abdul Rahman a fost numit în funcția de prim-ministru. Malaezia a fost recunoscută oficial ca țară în 1963, fiind formată prin unirea Malayei cu Singapore, Sabah și Sarawak. Doi ani mai târziu, Singapore s-a separat și a devenit un stat suveran.
Malaezia: unde se află
Malaezia, cunoscută şi sub numele de Malaysia (n.n. – Persekutuan Malaysia, în limba malaeză; مليسيا, în alfabetul arab jawi, adoptat pentru scrierea în limba malaeză), este o monarhie constituțională federală, cu capitala în Kuala Lumpur. Această țară este situată în Asia de sud-est, fiind împărțită în două regiuni principale, ce sunt separate geografic de Marea Chinei de Sud. Prima este Malaezia de Vest sau Malaezia peninsulară, care include Peninsula Malacca și insulele din apropiere și care se învecinează cu Thailanda la nord și cu Singapore la sud. A doua regiune a țării este Malaezia de Est sau Malaezia Borneo, care este amplasată în partea de nord a insulei cu același nume din Arhipelagul Malaez (Insulele Marii Sunda) – a treia insulă ca mărime din lume. Malaezia de Est se învecinează cu Indonezia și cu Sultanatul Brunei. Malaezia are granițe maritime cu Filipine și cu Vietnam, relatează NationsOnline.org.
Cum este împărțită Malaezia
Sistemul politic al Malaeziei este monarhie constituțională, bazată pe sistemul parlamentar britanic Westminster. Din punct de vedere administrativ, Malaezia este o federație compusă din 13 state – Johor, Kedah, Kelantan, Melaka, Negeri Sembilan, Pahang, Perak, Perlis, Pulau Penang, Selangor și Terengganu (Malaezia de Vest), Sabah și Sarawak (Malaezia de Est) – şi trei teritorii federale – Kuala Lumpur, Insula Labuan și Putrajaya. Nouă dintre statele Malaeziei, cunoscute sub denumirea de State Malay, sunt conduse din punct de vedere constituțional de sultani, care sunt conducători tradiționali malaezi de descendență regală. Șeful reprezentativ al statului este regele. Celelalte patru state şi teritoriile federale au în frunte guvernatori.
Malaezia în cifre
Suprafața Malaeziei este de 330.803 km², ceea ce o face puțin mai mare decât Norvegia, aproximativ cât Vietnamul și ceva mai mare decât statul american New Mexico. Din punct de vedere al întinderii, Malaezia este a 68-a națiune de pe glob. Populația numără în 2025 35,97 milioane de locuitori, adică 0,44% din totalul planetei, plasând-o pe poziția a 44-a în lume. Densitatea populației este de 110 pe km², iar 77,39% din populația malaeziană locuiește la oraș (circa 27,84 milioane de locuitori). Cei mai mulți malaezieni trăiesc în Kuala Lumpur (cca. 9,08 milioane, inclusiv zona metropolitană), conform datelor de pe Macrotrends.net.
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/04/shutterstock2558236439.jpg)
Alte orașe importante sunt Johor Bahru (1,12 milioane locuitori), Ipoh (888.000), Kuching (663.000), Kota Kinabalu (613.000) și Kuantan (559.000). Populația Malaeziei este formată din trei mari grupuri etnice, fiecare cu propriile cultură și tradiție. 64% din populație sunt Bumiputera, termen care descrie locuitorii tradiționali, inclusiv malaezii (53%), Orang Asli și alte populații indigene (11%). Apoi sunt etnicii chinezi (20%), indienii (6%) și alte naționalități (10%). Potrivit Nations Online, în Malaezia se vorbesc peste 130 de limbi vii, cea oficială fiind Bahasa Malaysia (Melayu). Se mai vorbesc engleza, tamila și dialectele chineze mandarină, cantoneză și hokkien. Religia oficială este Islamul, aproximativ 63% fiind musulmani suniți, 19% budiști și 6% hinduși.
Curiozități despre Malaezia
- Când Federația Malaezia a înlocuit Uniunea Malaeză, în 1963, a fost organizat un concurs pentru proiectarea drapelului. Steagul a fost conceput de Mohamad Hamzah, un arhitect de 29 de ani.
- Moneda națională, Ringgit, se traduce prin „zimțat” și se referă la marginile zimțate ale dolarilor spanioli de argint care au fost utilizați în secolele al XVI-lea și al XVII-lea.
- Unul dintre numele vechi ale Malaeziei, Aurea Chersonesus, înseamnă „peninsula de aur”. Acest nume a fost dat de geograful greco-roman Ptolemeu în cartea sa „Geographia” pe care a scris-o în jurul anului 150 d.Hr.
- Până în 2004, celebrul complex al turnurilor Petronas din Kuala Lumpur, cu o înălțime de 1.483 de metri și 88 de etaje, era cea mai înaltă clădire din lume. Acestea dețin în continuare recordul pentru cele mai înalte clădiri gemene. Ele sunt unite printr-un pod situat la nivelurile 41 și 42, care se află la o înălțime de circa 170 de metri.
- Cel mai înalt punct din Malaezia este Muntele Kinabulu, de pe insula Borneo, care atinge o altitudine maximă de 4.095 m. Acesta este inclus în patrimoniul mondial UNESCO.
- Malaezia găzduiește alte trei situri UNESCO: Parcul Național Gunung Mulu, orașele Melaka și George Town și Valea Lenggong.
- Cea mai mare cameră subterană se află în peștera Sarawak din Parcul Național Gunung Mulu din insula Borneo. Este atât de mare încât, potrivit unor calcule matematice aproximative, aici pot intra 40 de avioane Boeing 747, fără ca acestea să fie nevoite să-și suprapună aripile, aflăm de pe site-ul Holidify.com.
- Malaezia este singura țară din lume al cărui teritoriu se află pe continentul Asiei de Sud-Est și pe insulele care se întind între Asia și Oceania.
- Borneo este a treia insulă ca mărime din lume, după Groenlanda și Noua Guinee. Insula este împărțită de trei țări: Malaezia, Indonezia și Sultanatul Brunei.
- Malaezia dispune de 65.877 de kilometri de șosele, ceea ce reprezintă o distanță mai mare decât circumferința Pământului (40.075 de kilometri).
- Orașul Putrajaya, situat la 25 km sud de Kuala Lumpur, găzduiește cel mai mare sens giratoriu din lume, care are un diametru de 3,5 kilometri.
- Penang, sau Georgetown, cum i se spune adesea, este capitala alimentară a țării.
- Înființat în anul 1136 d.Hr. în Peninsula Malay, Sultanatul Kedah este unul dintre cele mai vechi sultanate din lume.
- Legislația malaeziană prevede biciuirea ca formă de pedeapsă. Numărul maxim de lovituri care pot fi ordonate este de 24. Femeile, băieții cu vârsta sub 10 ani și bărbații de peste 50 de ani nu pot fi biciuiți, cu excepția cazurilor în care sunt acuzați de viol.
- Statul malaezian Kelantan a ordonat în 1997 ca luminile să nu mai fie stinse în cinematografe pentru a împiedica oamenii să se îmbrățișeze și să se sărute.
- Parcul Național Kinabalu găzduiește planta parazită Rafflesia arnoldi sau floarea cadavru. Aceasta măsoară un metru înălțime și cântărește circa 7 kilograme. Ea se integrează complet în floarea gazdă, astfel încât singura parte vizibilă este floarea.
- În Malaezia trăiește o specie unică de felină uriașă cu dungi portocalii, cunoscută sub numele de tigrul malaezian. Acești tigri se găsesc în Peninsula Malay și au fost văzuți și în Kelantan, Pahang și Johor. Din păcate, specia este pe cale de dispariție și doar 350 de astfel de exemplare mai există pe glob.
- Se crede că arborii Bingator, care se găsesc doar în Sarawak, au proprietăți care pot vindeca SIDA.
- Malaezia este al treilea cel mai mare producător de cauciuc natural din lume și cel mai mare furnizor de mănuși de cauciuc din lume.
- Aici există unul dintre cei mai înalți copaci tropicali din lume, Tualang. Acesta are un diametru la bază de peste 3 metri și poate ajunge până la o înălțime de 262 de metri.
- Celebrul designer de pantofi Jimmy Choo s-a născut în orașul malaezian Penang. Un favorit al Prințesei Diana, el a fost, de asemenea, distins cu Ordinul Imperiului Britanic în 2003 de către Regina Elisabeta a II-a.
- Deoarece statele Sabah și Sarawak au propriile legi privind imigrația, chiar și malaezienii au nevoie de pașaport când călătoresc între Malaezia de Est și Malaezia Peninsulară.
- Miresele din Malaezia poartă verighetele pe al patrulea deget al mâinii drepte. Inelul nu este pus pe deget de mire, ci de o rudă mai în vârstă a acestuia.
- În unele clădiri din Malaezia nu există etajul 4. În locul acestuia apare 3A deoarece cuvântul „patru” în limba malaeză seamănă cu cuvântul „moarte” în chineză.
- Purtarea culorii galbene este interzisă în Malaezia. În 2016, sute de manifestanți în tricouri galbene au inundat străzile din Kuala Lumpur pentru a-i cere demisia prim-ministrului. De atunci, purtarea acestei culori este interzisă prin lege, iar cine face acest lucru este arestat.
Vezi şi lucruri interesante şi mai puţin cunoscute despre Australia!
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/276_6a563ba72999a93b4bd2ab1f438b03cf.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/206_948499363ac4edb6369dd027b0ab0fd2.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/plugins/rro-feed/no-picture.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/233_f492d074fbfe0f9ca3f37bc171493450.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/197_290199018b9709964672951e9e89bb1b.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/274_c2cb5e142cdb0f9cacf6f7d4c90be55a.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/288_86ef17ccb9043317cd39790d85e37b98.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/16_f1bb409fe9f61e87ca8ac90c85d820e2.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/289_9fdb6a75bdd2f38ead32c285583530ab.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/206_779b01d324e1fc897492b37678bb9bc7.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/255_7a25bf761fcd79f44d1d4b72ce7c5f48.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/04/turnurile-petronas-din-kuala-lumpurshutterstock2537285077.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/11/nava-pakistan.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/11/femeie-agresata-barbat.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/287_96f27d10ee5731df8488c11521d5fe39.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/287_b5871ffdd6c964a5fabdc0f5e2d6c4dd.jpeg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/11/masterchef-2025-premiu-de-popularitate.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/11/ilona-brezoianu-a-nascut.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/10/ludovic-orban-numit-consilier-prezidential-al-lui-nicusor-dan-pe-politica-interna-e1760532081541.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/09/cum-e-posibil-ca-horatiu-potra-sa-aiba-un-arsenal-si-milioane-de-euro-fara-ca-serviciile-sa-stie-se-intreaba-ionut-mosteanu--anunta-verificari-la-dgia-e1757312299764.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/11/ras-al-khaimah.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/11/cheltuieli-sanatate.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/11/bilete-tratament-in-statiunile-balneare.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/11/horoscop-18-noiembrie-2025-1.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/11/camion-revolutionari-revolutia-bolsevica.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/11/supe-ciorbe-iarna-in-sezonul-rece.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/11/alimente-la-cafea.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/11/de-ce-nu-infloreste-craciunita.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/11/snitele-la-cuptor.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/11/tren-calatori.jpg)
:quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/10/conducta-de-gaze-sparta-lucrari-canalizare-e1761227654547.png)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/11/targul-de-craciun-din-sibiu-2025.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/11/ninsori-zapada-ploaie-biciclist.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/08/actuala-coalitie-psd-pnl-usr-udmr-s-a-format-in-iunie-odata-cu-guvernul-condus-de-ilie-bolojan-e1755925580718.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/10/anuntul-retragerii-trupelor-americane-din-romania-a-venit-cand-trump-era-plecat-din-sua-spune-adrian-zuckerman-este-foarte-periculos-e1761890857729.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/11/ilustratie-bucuresti-profimedia-0776790031.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/11/sorin-grindeanu-a-fost-ales-presedintele-psd-la-congres-fara-contracandidat--cum-arata-noua-conducere-psd-20.jpg)
Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.