Dacă înveți să-ți schimbi părerea, s-ar putea să fii mai fericit. Teoria unui profesor de la Harvard

Psihologul american Henry Murray le-a propus unor studenți, la sfârșitul anilor 50, să participe la un experiment în care ei să-și prezinte „filosofia personală de viață”, valorile și principiile, după care aveau să le dezbată cu un tânăr avocat. Ce nu știau studenții era că acel avocat fusese instruit să le facă praf filosofia de viață prin tehnici elaborate de Murray pentru verificarea agenților de informații pe vremea celui de-al Doilea Război Mondial. 

Așa își începe Arthur C. Brooks articolul de la rubrica lui săptămânală despre viață, sens și fericire din revista americană „The Atlantic”. Brooks e specialist în științe sociale și profesor la Harvard, iar de ceva timp le prezintă oamenilor strategii prin care își pot îmbunătăți existența.  

Mai mult succes, mai puțină anxietate

În urma experimentului, Murray a tras concluzia previzibilă că studenții se simțeau incomod când le erau atacate opiniile. Pentru cei mai mulți a fost o experiență negativă. Au existat însă și excepții, demonstrează Adam Grant, psiholog la Universitatea din Pennsylvania, în cartea „Mai gândește-te”. Acesta a aflat că unora dintre studenții participanți le-a plăcut experimentul, pentru că au fost puși în situația să-și regândească convingerile.

Recomandări

Medicii ieșeni vizați de o anchetă DIICOT privind traficul și consumul de droguri au fost antrenați și plătiți pe bani europeni. „Petreceau cu ușa-nchisă în timpul gărzilor!”

Regândirea opiniilor și schimbarea lor când faptele se dovedesc greșite sau când cineva aduce un argument mai bun te-ar putea ajuta să ai mai mult succes și să fii mai puțin anxios, precizează Brooks.

Legătura dintre umilință și fericire

Puțini oameni sunt gata să facă loc pentru opinii diferite. Grant nota că aceste prejudecăți sunt ca un șanț plin de crocodili în jurul fortăreței convingerilor noastre, iar ele ne transformă în regi pustnici, convinși că toate contraargumentele care sparg zidurile noastre ne vor aduce nenorocire. 

Un studiu publicat în „Jurnalul Psihologiei Pozitive”, în 2016, arată că respondenții au asociat în mod negativ umilința cu depresia și anxietatea, iar în mod pozitiv, cu fericirea și satisfacția vieții. Datele privind umilința și fericirea întăresc ceea ce filosofii au învățat de multă vreme, explică Brooks, și anume că umilința de-a recunoaște greșelile și de-a ne schimba convingerile poate să ne ofere o fericire mai mare.  

În caz că unii cred că dacă te răzgândești, ești o persoană care face pași înapoi cu ușurință, exemplul cunoscutului economist Paul Samuelson dovedește contrariul. Samuelson a publicat, în 1948, o celebră carte de economie. Pe măsură ce anii au trecut, și-a actualizat cartea și a schimbat estimarea privind nivelul inflației considerat tolerabil pentru sănătatea macroeconomiei. Prima dată a spus că 5% era acceptabil, iar în edițiile ulterioare, 3%, respectiv 2%. În acest context, Associated Press a publicat un articol intitulat „Autorul ar trebui să se hotărască”. După ce a obținut Premiul Nobel în 1970, Samuelson le-a răspuns jurnaliștilor: „Când evenimentele se schimbă, mă răzgândesc. Dumneavoastră ce faceți?”. 

Recomandări

Proteste de amploare împotriva lui Călin Georgescu în București, Cluj și Timișoara | VIDEO

Cum putem să modificăm felul în care gândim? Arthur C. Brooks propune patru strategii. 

1. Întoarce-l pe regele pustnic împotriva propriei persoane 

Regele pustnic se ferește să-și recunoască greșeala sau să-și schimbe părerea, de teamă că va părea prost sau incompetent. Într-un studiu din 2015 apărut în revista științifică „PLOS One”, cercetătorii au observat că oamenii de știință informați că rezultatele lor erau incorecte preferau să recunoască că au greșit, în loc să devină defensivi, ceea ce ar fi dăunat reputației lor. Mesajul pentru regele pustnic ar fi: Dacă greșești, cel mai bun mod de-a salva aparențele este să recunoști.

2. Primește contrazicerile cu brațele deschise  

Când ideile îți sunt amenințate de cei din jur, în loc să te aperi, încearcă să fii mai deschis. Dacă cineva îți spune: „Te înșeli”, răspunde-i: „Spune-mi mai multe despre asta”. Și, foarte important, găsește-ți prieteni care gândesc diferit de tine.      

3. Nu-ți face publice toate convingerile

Pentru că de multe ori opiniile pe care le postăm online sunt ținute minte de ceilalți, pare complicat să ne mai răzgândim. Împărtășește-ți părerile cu cei pe care îi cunoști și în care ai încredere, nu cu necunoscuții de pe Twitter și Facebook.

Recomandări

Vicepreședintele ANCOM Pavel Popescu cere suspendarea TikTok în România. Rețeaua socială ar putea fi interzisă până la terminarea anchetelor privind alegerile

4. Începe cu pași mici

Deși vrei să te răzgândești într-o anumită privință, e greu când e vorba despre convingeri religioase sau politice. În schimb, alegerile vestimentare sau preferințele sportive ar fi un bun început. Cercetările arată că, dacă pornești de la lucruri mărunte, înveți să te schimbi. Iar noile abilități le poți folosi și în situațiile complexe din viața ta. 

Urmărește-ne pe Google News