Unii ofițeri SIE ar putea primi dreptul legal să-și cerceteze penal colegii, conform unui proiect de lege adoptat deja de Camera Deputaților
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Un proiect de lege care a fost deja adoptat de Camera Deputaților și care urmează să reintre în această sesiune în plenul Senatului, pentru vot, prevede că anumiți ofițeri ai Serviciului de Informații Externe (SIE) „pot fi desemnaţi” să îndeplinească, „atribuţii de cercetare penală, în calitate de organe de cercetare penală speciale”.
Cuprins:
- CSAT invocă părerea Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, care spune că serviciile de securitate nu trebuie să facă cercetare penală
- Aviz negativ de la Consiliul Economic și Social
- Argumentele inițiatorului
- Comisia de Apărare a Senatului va pune pe lista de vot proiectul, după noi discuții cu SIE
- Ce prevede Constituția privind cercetarea penală
În proiectul de lege, expresia „organe de cercetare penală speciale” se referă la posibilitatea ca anumiți angajați ai SIE să cerceteze penal colegi militari din aceeași instituție dacă aceștia din urmă ar săvârși fapte penale.
Serviciul de Informații Externe este instituția la care lucrează spionii României care își desfășoară activitățile în afara țării.
Proiectul de lege mai prevede că ofițerii SIE care ar contribui la anchetele penale care au ca subiect ofițeri colegi ar putea fi desemnați „prin ordin al directorului Serviciului de lnformaţii Externe, cu avizul conform al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (n.red. procurorul general al României) obţinut în prealabil.”
Totodată, proiectul de modificare a Legii privind organizarea şi funcţionarea Serviciului de lnformaţii Externe prevede că ofițerii desemnați ar face munca de cercetare penală conform unor prevederi din Codul de procedură penală, respectiv articolul 55 alineatele 5 și 6 și articolul 57 alineatul 2.
Articolele din Codul de procedură penală învocate mai sus prevăd următoarele:
Articolul 55 alineatele 5 și 6 din Codul de procedură penală:
„(5) Atribuţiile organelor de cercetare penală speciale sunt îndeplinite de ofiţeri anume desemnaţi în condiţiile legii, care au primit avizul conform al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
(6) Organele de cercetare penală ale poliţiei judiciare şi organele de cercetare penală speciale îşi desfăşoară activitatea de urmărire penală sub conducerea şi supravegherea procurorului.”
Articolul 57 prevede că:
„(1) Organele de cercetare penală ale poliţiei judiciare efectuează urmărirea penală pentru orice infracţiune care nu este dată, prin lege, în competenţa organelor de cercetare penală speciale sau procurorului, precum şi în alte cazuri prevăzute de lege.”
Cu alte cuvinte, dacă competența de a cerceta militari SIE nu e reglementată prin lege, Codul de procedură penală prevede la alineatul 1 al articolului 57 că de cercetare se ocupă Poliția Judiciară.
La alianeatul 2, articolul 57 prevede că: „Organele de cercetare penală speciale efectuează acte de urmărire penală numai în condiţiile art. 55 alin. (5) şi (6), corespunzător specializării structurii din care fac parte, în cazul săvârşirii infracţiunilor de către militari sau în cazul săvârşirii infracţiunilor de corupţie şi de serviciu prevăzute de Codul penal săvârşite de către personalul navigant al marinei civile, dacă fapta a pus sau a putut pune în pericol siguranţa navei sau navigaţiei ori a personalului.”
Proiectul de modificare a Legii privind organizarea şi funcţionarea Serviciului de lnformaţii Externe de lege mai stipulează, în forma adoptată de Camera Deputaților, că un ofițer SIE care poate deveni organ special de cercetare penală trebuie să îndeplinească mai multe condiții:
a) este licenţiat în drept;
b) nu a fost sancționat disciplinar ca militar;
c) nu a fost trims în judecată.
Proiectul de Lege pentru completarea Legii numărul 1/1998 privind organizarea şi funcționarea Serviciului de Informaţii Externe a fost adoptat tacit, pe 10 decembrie 2025, apoi a fost trimis la Senat.
Așadar, proiectul a fost adoptat fără să fie discutat de deputați în cele 45 de zile prevăzute pentru dezbaterea legii.
Proiectul a fost inițiat de cinci parlamentari printre care: senatorul PNL Alexandru Muraru, senatorul PSD Felix Stroe, deputatul PSD Alin Virgil. Cei trei sunt președintele, vicepreședintele, respectiv secretarul Comisiei parlamentare speciale pentru controlul activităţii Serviciului de Informaţii Externe.
Ceilalți doi parlamentari inițiatori ai proiectului de lege au fost senatorii Mircia Chelaru, de la AUR, și Sorin Șipoș, de la USR.
La nicio lună de la depunerea proiectului la Camera Deputaților, senatorul USR Sorin Șipoș și-a retras semnătora de co-initiator al propunerii legislative pentru completarea Legii nr.1/1998 privind organizarea şi funcţionarea Serviciului de Informaţii Externe.
Traseul întregului proiect îl puteți urmări pe pagina actului normativ - Senatul României.
CSAT invocă părerea Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, care spune că serviciile de securitate nu trebuie să facă cercetare penală
Proiectul de lege a fost depus la Camera Deputaților pe 3 septembrie 2025. În aceeași zi, camera inferioară cerea părerea mai multor instituții cu privire la modificarea propusă la legea de funcționare a serviciului de spionaj extern.
Printre acestea, și Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), desi instituția nu are atribuții exprese în a aviza proiecte de lege inițiate de Parlament.
Totuși, CSAT a răspuns pe 10 octombrie 2025 Camerei Deputaților, printr-o adresă semnată de șeful de atunci al Departamentului Securității Naționale de la Palatul Cotroceni, Cristian Diaconescu.
În adresa privind modificarea Legii de funcționare a SIE, CSAT amintea prevederi din Codul de procedură penală care stipulează că „atribuţiile organelor de cercetare penală speciale sunt îndeplinite de ofiţeri anume desemnaţi în condiţiile legii, care au primit avizul conform al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie”.
În același timp, CSAT aducea în atenția parlamentarilor mai multe opinii ale unor organisme europene care au spus de-a lungul timpului că serviciile secrete nu au ce căuta în anchete penale.
Iată câteva exemple, în forma invocată de CSAT:
„- La nivel european, Recomandarea nr. 1402/1999 a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei prevede că [...] Singura sarcină a serviciilor de securitate internă trebuie să fie protejarea securităţii naţionale [...]. Serviciile de securitate internă nu trebuie să fie autorizate să efectueze sarcini care țin de aplicarea legii, cum ar fi cele care țin de efectuarea urmăririi penale, arestări sau păstrarea în detenţie. Datorită riscului ridicat de a abuza de puterile lor şi pentru a evita duplicarea cu activităţile care ţin în mod tradiţional de poliţie, astfel de puteri trebuie să fie încredinţate, în mod exclusiv, altor instituții de aplicare a legii.”
„- prin Decizia nr. 55/2022, Curtea Constituțională a constatat neconstituţionalitatea dispozițiilor art. IV pct. 2 fraza a doua din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 61/2016 privind unele măsuri pentru punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică dispuse în procesul penal, care modifica art. 13 din Legea nr. 14/1992 privind organizarea şi funcţionarea Serviciului Român de Informaţii, astfel: Art. 13. - Organele Serviciului Român de Informaţii nu pot efectua acte de cercetare penală, nu pot lua măsura reţinerii sau arestării preventive şi nici dispune de spaţii proprii de arest. Prin excepţie, organele Serviciului Român de Informatii pot fi desemnate organe de cercetare penală speciale conform art. 55 alin. (5) si (6) din Codul de procedură penală pentru punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică, conform prevederilor art. 57 alin. (2) teza finală din Codul de procedură penală.”
„- Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reţinut, în jurisprudenţa sa, că «într-o societate democratică, serviciile de informaţii nu ar trebuie să aibă nicio competenţă în combatarea criminalităţii, cu excepția cazului În care activităţile criminale ameninţă securitatea naţională».”
Aviz negativ de la Consiliul Economic și Social
În septembrie anul trecut, Consiliul Economic și Social (CES) a avizat nefavorabil proiectul privind modificarea legii de funcționare a SIE.
CES argumentează avizul precizând că „extinderea atribuțiilor Serviciului de Informații Externe (SIE) la activități de cercetare penală contravine arhitecturii constituționale şi standardelor unui proces echitabil”.
Apoi, explică CES, organizație publică tripartită (patronate, sindicate și societate civilă) și autonomă, „natura ierarhică şi regimul de secretizare specifice Serviciului de Informații Externe sunt incompatibile cu garanțiile procedurale ale drepturilor inculpatului, iar mecanismele obişnuite de control judiciar devin ineficiente când probele sunt produse în sfera informațiilor clasificate”.
În același timp, CES este de părere că „în absența unei delimitări stricte între culegerea de informații şi urmărirea penală, există un risc major de afectare a legalității probelor (lanțul de custodie, excluderea probelor ilicite), cu consecințe directe asupra validității dosarelor”.
Nu în ultimul rând, CES amintește că „Parchetele militare au fost înființate pentru a gestiona cazurile penale din regimul specific al activităților militare şi de informații”, iar „atribuirea unei competențe penale unui serviciu de informații creează un precedent instituțional periculos, susceptibil de extindere discreționară şi de abuz”.
Argumentele inițiatorului
Libertatea l-a contactat pe unul dintre inițiatorii proiectului de modificare a Legii privind organizarea şi funcţionarea Serviciului de lnformaţii Externe, președintele Comisiei parlamentare speciale pentru controlul activităţii Serviciului de Informaţii Externe, senatorul Alexandru Muraru.
Acesta explică inițiativa de instituire a unor atribuții de cercetare penală unor ofițeri SIE prin existența unui vid legislativ ce ar putea să fie speculată într-un eventual proces de către apărătorului unui ofițer al Serviciului de Informații Externe care ar fi acuzat „inclusiv de terorism”, spune Muraru.
Vidul legislativ este reprezentat de lipsa unei legi speciale despre care vorbește Codul de procedură penală.
Președintele Comisiei parlamentare speciale pentru controlul activităţii SIE spune că modificarea legii a fost cerută de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (Parchetul General).
„După identificarea vidului de reglementare la nivelul legislației primare, acordarea avizelor a fost suspendată, pentru că lipsea temeiul expres prevăzut de lege”, susține Muraru.
Întrebat de Libertatea cât de multe sunt cazurile în care ofițeri SIE sunt suspectați penal și dacă inițiativa are legătură cu momente precum anularea alegerilor, senatorul liberal spune: „Numărul cazurilor este extrem de redus. Eu nu știu ce va fi în viitor, în contextul războiului hibrid”.
Senatorul Alexandru Muraru adaugă: „Inițiativa nu a fost construită în jurul unui dosar individual, ci al unui blocaj procedural general care era sesizat de către Ministerul Public, prin Parchetul Militar. Așa cum v-am spus, acesta a fost semnalat atât în discuțiile instituționale cu reprezentanții SIE, cât și oficial de Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar București. Prin adresa din februarie 2025, transmisă SIE, SPP și STS, prim-procurorul militar arată explicit că lipsa reglementării la nivel de lege face imposibilă constituirea corpului de ofițeri cu această calitate, afectează grav activitatea parchetelor militare și solicită urgent armonizarea cadrului legislativ”.
Despre avizul negativ al CES, senatorul Alexandru Muraru spune că îl ia în serios, dar ține să precizeze că nu împărtășește „premisa potrivit căreia proiectul extinde misiunea instituțională a SIE la combaterea criminalității”.
Muraru insistă că, dacă Senatul va aproba proiectul de lege în forma propusă de el și alți colegi, ofițerii SIE „vor lucra exclusiv sub conducerea și supravegherea procurorului militar și vor putea îndeplini numai actele concrete delegate de acesta, prin ordonanță. (…) Dosarul nu aparține SIE, ci procurorului militar, care efectuează obligatoriu urmărirea penală”.
Muraru mai spune că „rațiunea folosirii unor persoane care cunosc specificul instituției ține de accesul controlat la sedii, evidențe și informații protejate, fără expunerea inutilă a identităților, metodelor sau infrastructurii operative. Acesta este și raționamentul mecanismului deja aplicabil în Ministerul Apărării Naționale, prin Legea nr. 273/2023”.
Comisia de Apărare a Senatului va pune pe lista de vot proiectul, după noi discuții cu SIE
De când a fost trimis la Senat, la finalul anului 2025, proiectul de modificare a Legii SIE a ajuns la vot în plen, dar a fost retrimis la Comisia de Apărare, care trebuie și ea să își dea avizul.
Proaspăt numit președinte al Comisiei de Apărare și Ordine Publică, senatorul liberal Silviu Coșa spune pentru Libertatea că proiectul privind înzestrarea unor angajați SIE cu atribuții de cercetare penală a colegilor a fost discutat chiar în cursul acestei săptămâni. Și s-a ajuns la concluzia că sunt necesare noi discuții cu SIE.
Întrebat ce crede personal despre proiectul de lege, Coșa spune: „Am auzit și argumente pro și contra. Vom avea din nou discuții cu toate instituțiile implicate”.
La Comisia de Apărare se află în această perioadă și alte proiecte importante, printre care unul inițiat de aleși USR, care prevede limitarea mandatelor șefilor de servicii secrete la cel mult două.
Ce prevede Constituția privind cercetarea penală
Articolul 131 din Constituția României care descrie rolul Ministerului Public, așadar al parchetelor și al procurorilor, prevede că:
„(1) În activitatea judiciară, Ministerul Public reprezintă interesele generale ale societăţii şi apără ordinea de drept, precum şi drepturile şi libertăţile cetăţenilor.
(2) Ministerul Public îşi exercită atribuţiile prin procurori constituiţi în parchete, în condiţiile legii.
(3) Parchetele funcţionează pe lângă instanţele de judecată, conduc şi supraveghează activitatea de cercetare penală a poliţiei judiciare, în condiţiile legii.”
![Război pe salarii la Antena 1! Cât primește Irina Fodor la Asia Express și ce scrie în contractul secret al lui Radu Vâlcan [GALERIE FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/XyXk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlL3RRZ0Jkb1Z2dnhxZmNPMm9uRmpJbmpKczhCN0ttVFR5OUxFS2pWaFUuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
![Aici se duc banii din televiziune! Intrați în vila de lux cu 7 camere a familiei Fodor: Au un măslin uriaș în curte și bucătărie de 22 mp [30 FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/Ldyk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlL2E2OWFNRk9WcHd0TUJLZEs1UWtzbm9DVE9zdW9Tb0V5MDZIdUowWGQuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
