În România, peste 2,3 milioane de oameni trăiesc cu migrenă, însă boala rămâne învăluită în prejudecăți.
Cuprins:
Un studiu recent arată că 41% dintre români o consideră o „simplă durere de cap”, iar 30% cred că pacienții exagerează simptomele. Totuși, în spatele acestei măști se află un creier hipersensibil la stres, somn și modificări hormonale, o afecțiune severă pentru care statul român a alocat peste 26 de milioane de euro în terapii de ultimă generație.
Una dintre cele mai mari greșeli pe care le fac oamenii este reducerea migrenei la un simptom secundar generat de probleme biliare sau sinusale.
„Migrena e o boală de sine stătătoare. Nu e dată de ceva. Nu ai boala asta de la fiere, de la rinichi sau sinusuri. În migrenă, creierul arată la fel ca la ceilalți de cele mai multe ori, însă de funcționat funcționează altfel. E un creier care e mai ușor de suprasolicitat”, a explicat dr. Bogdan Pană, medic specialist neurolog, prezent la conferința națională #MigraineActionDay2026, organizată de Asociația pentru Sănătatea Creierului.
Deși migrena este o afecțiune neurologică severă și invalidantă, Maria C. (25 de ani), o tânără diagnosticată cu migrenă care lucrează în graphic design, a mărturisit neînțelegerea de care se lovește:„Oamenii nu sunt foarte deschiși în înțelegerea migrenelor. Chiar recent vorbeam cu un prieten [...] și îmi povestea că există dureri mult mai mari decât migrenele... Eu m-am lovit de această neînțelegere”.
La nivel mondial, peste 1 miliard de oameni se confruntă cu migrena. Practic, 1 din 7 persoane suferă de migrenă, indiferent că este cu sau fără aură, acută sau cronică. Pentru a măsura gradul de înțelegere din societate, Asociația pentru Sănătatea Creierului a sprijinit derularea unui studiu pe mai mult de 400 de persoane, coordonat de Marina Dascăl, doctorandă în cadrul Departamentului de Sănătate Publică de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, care este și pacientă cu migrenă.
„41% dintre respondenți cred că migrena e doar o simplă durere de cap. În plus, 30% nu resping ideea că o persoană cu migrenă folosește boala ca o scuză pentru a scăpa de responsabilități”, a afirmat Marina Dascăl.
De asemenea, peste 80% dintre respondenți au declarat că este nevoie de mai multă educație, recunoscând că nu știu cum să ajute o persoană aflată într-un atac migrenos.
Cel mai frecvent, migrenele apar la femeile de vârstă fertilă, cu vârste între 15 și 49 de ani. Poveștile pacientelor arată cât de profund perturbă migrena viața de zi cu zi.
Marina Dascăl (cercetătoare) a spus: „Am simptome încă din copilărie, dar abia de un an am un diagnostic oficial. Făceam greșeala să nu iau medicația la timp de teama pastilelor. Din cauza bolii am ratat concedii și evenimente importante din viață. Un atac îmi afectează o săptămână din lună. Am avut stări în care nu puteam să pronunț anumite cuvinte, stări de vomă și insomnii severe”.
Maria C. (graphic designer) a declarat: „Lucrez pentru un brand care are culori foarte saturate, un galben intens... Când plec de la muncă, am o migrenă nemaipomenită. Am și alte triggere: lumina reflectoarelor, berea super acidulată, vinul – pe care îl evit complet – și uneori cafeaua sau stresul. Într-o zi, din cauza fotosensibilității, pur și simplu nu mai puteam privi ecranul și voiam să-mi pun ochelarii de soare la birou”.
Principala cauză statistică a declanșării unui atac o reprezintă variația nivelului de stres, manifestată atât prin perioade de suprasolicitare intensă, cât și prin trecerea bruscă spre relaxare (cum ar fi finalizarea unui proiect important). Pe locul al doilea se situează fluctuațiile hormonale asociate menstruației, ovulației sau perimenopauzei, motiv pentru care migrena tinde să se amelioreze semnificativ în timpul sarcinii sau după menopauză.
De asemenea, schimbările în ritmul de somn pot declanșa așa-numita „migrenă de weekend”, când trezirea la o oră diferită față de cea obișnuită din timpul săptămânii destabilizează creierul. La toate acestea se adaugă factorii de mediu și alimentari, cum ar fi deshidratarea, săritul peste mese, consumul de alcool (în special vinul roșu), lumina puternică, mirosurile stridente sau variațiile de presiune atmosferică.
Migrena se manifestă prin durere pulsatilă de severitate medie sau mare (adesea pe o singură parte a capului sau în spatele ochiului), greață, vomă, fotosensibilitate, phonosensibilitate și tulburări vizuale. Unele persoane resimt diverse simptome cu o zi sau două înaintea crizelor (faza prodrom) sau după acestea (faza postdrom).
Un pacient din șase experimentează migrena cu aură, o fază caracterizată prin tulburări vizuale progresive (flashuri, linii în zig-zag, puncte orbești). Neurologul liniștește temerile legate de capacitatea de reacție a celor care suferă de acest tip de migrenă. „Aura migrenoasă e a doua fază a migrenei. În această aură tulburarea de vedere nu apare chiar brusc. Adică dacă aș avea acum o aură, aș vedea doar un mic punctuleț într-un colț, iar în câteva minute s-ar extinde ori ar apărea alte punctulețe. În timpul ăsta poți să tragi pe dreapta sau să rogi un coleg să-ți țină locul câteva minute. Nu știu pe nimeni în 9 ani de practică să fi făcut un accident din cauza aurei”, precizează dr. Bogdan Pană.
La ora actuală, există tratamente moderne care pot ameliora semnificativ simptomele migrenei, astfel încât pacienții să aibă o bună calitate a vieții. Pe lângă terapiile medicamentoase, în episoadele de migrenă pacienții sunt sfătuiți să se odihnească în spații cu liniște și întuneric, să se hidrateze corespunzător și să evite factorii declanșatori.
Vestea esențială este că tratamentele de prevenție moderne sunt acum accesibile gratuit pacienților români. Gama terapeutică disponibilă în România s-a extins substanțial, oferind opțiuni atât pentru oprirea atacurilor acute, cât și pentru prevenția pe termen lung:
„Sunt mulți oameni cu migrenă care cred că toată viața vor avea și doar rezistă. Trebuie să știe că trebuie să meargă la neurolog regulat! Avem trei anticorpi monoclonali și gepanți. În intervalul 2023–2025, decontările CNAS pentru tratamente preventive au vizat 7.900 de persoane, însumând o investiție de peste 26 de milioane de euro”, subliniază Cristina Vlădău, vicepreședintele Asociației pentru Sănătatea Creierului.
Aceste terapii sunt decontate 90% de stat prin Casa Națională de Asigurări de Sănătate, iar restul de 10% este acoperit de companiile farmaceutice, devenind 100% gratuite pentru pacienți.
Fiind o afecțiune fără analize de sânge sau scanări imagistice specifice, Alianța Europeană pentru Migrenă și Cefalee (EMHA) a lansat Scorul Migrenei, un chestionar rapid de 2 minute ce evaluează 4 piloni: frecvența atacurilor, intensitatea durerii, severitatea simptomelor și eficiența tratamentului acut.
„Scorul Migrenei ajută pacientul să înțeleagă la ce să fie atent și cum să comunice cu medicul. Este un indicator obiectiv pe care neurologii din România au fost deja instruiți să-l folosească în cabinete pentru a evalua dacă tratamentul prescris are într-adevăr eficiență”, a declarat Cristina Vlădău.
Instrumentul este gratuit, confidențial și poate fi accesat direct online de către orice persoană pe site-ul oficial al campaniei: www.despremigrena.ro. Răspunzând la cele 4 întrebări simple, pacienții obțin instantaneu încadrarea nivelului de impact al bolii și un raport util pe care îl pot prezenta medicului neurolog la următoarea consultație.
„Migrena este o boală cu manifestări și impact diferite de la un pacient la altul. Nu este suficient să știm doar că o persoană are dureri de cap. Trebuie să înțelegem cât de frecvente sunt atacurile, cât de intense sunt, ce alte simptome apar și cât de eficient este tratamentul acut.
Un instrument precum Scorul Migrenei poate structura aceste informații și poate facilita discuția din cabinet. Nu stabilește diagnosticul și nu decide tratamentul, dar poate deveni un reper util pentru pacient și medic și, mai ales, poate ajuta la urmărirea evoluției în timp.În fond, în spatele fiecărui scor există o persoană și o poveste. Iar povestea pacientului trebuie să rămână în centrul actului medical”, concluzionează dr. Adina Roceanu, medic primar neurolog, Spitalul Universitar de Urgență București și președinte Headache Society Romania. Între o durere de cap și o migrenă există diferențe, iar „tratamentul după ureche poate să facă rău”. Mai mult, migrenele pot veni la pachet și cu alte afecțiuni. Cristina Vlădău suferă de trei afecțiuni neurologice severe: Scleroză Multiplă, migrenă și CIDP, o polineuropatie cronică rară, dar atacurile de migrenă sunt cele care o afectează cel mai crunt în viața de zi cu zi.