Daniel David, fostul ministru al Educației, despre rezultatele elevilor români la PISA 2025: „Nu ai paradigma PISA în procesul educațional, nu ai cum să ai rezultate bune!”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Fostul ministru al Educației, Daniel David, susține că rezultatele slabe înregistrate de elevii români la testarea PISA 2025 nu înseamnă neapărat că aceștia ar avea capacități mai slabe sau că profesorii nu sunt suficient de bine pregătiți. În opinia sa, problema o reprezintă modul în care sunt construite și evaluate competențele în sistemul românesc de educație.
Cuprins:
- Dezastru la PISA 2025. Elevii români, rezultate mai slabe față de cele înregistrate în 2022
- Daniel David: vina nu este a profesorilor și nici a copiilor, ci a paradigmei diferite în care funcționează sistemului de educație românesc
- Ce politici educaționale au fost implementate înainte de testarea PISA și de ce nu au funcționat
- PISA înseamnă mai mult decât memorarea materiei
- Fostul ministru avertizează: analfabetismul funcțional este un risc pentru România
- Daniel David: rezultatele bune ar putea apărea abia la PISA 2029
- Ce schimbări propune fostul ministru Daniel David
Dezastru la PISA 2025. Elevii români, rezultate mai slabe față de cele înregistrate în 2022
La PISA 2025, România a obținut 419 puncte la matematică, față de 428 în 2022, media OECD fiind de 463/469 de puncte, potrivit datelor prezentate de Daniel David pe blogul personal. La lectură, scorul României a coborât de la 428 de puncte în 2022 la 413 puncte în 2025, în timp ce media OECD a fost de 461/466 de puncte. La ultima disciplină evaluată, la științe, elevii români au obținut 425 de puncte, față de 428 în 2022, sub media OECD de 482/486 de puncte.
Fostul ministru atrage atenția și asupra procentului mare de elevi care nu ating nivelul de bază al competențelor. Cu alte cuvinte, sunt analfabeți funcțional. La matematică, de exemplu, 52% dintre elevii români nu ajung la nivelul 2, față de 35% media OECD. La lectură, procentul este de 48%, comparativ cu 31% în OECD, iar la științe, 46% dintre elevii români nu ating nivelul de bază, față de 26% în OECD.
Daniel David: vina nu este a profesorilor și nici a copiilor, ci a paradigmei diferite în care funcționează sistemului de educație românesc
Daniel David spune că rezultatele PISA nu trebuie interpretate ca o dovadă că elevii români nu sunt suficient de inteligenți sau că profesorii nu știu să predea. „Este ceva în neregulă cu capacitatea copiilor din țară de a învăța și/sau a profesorilor de a preda eficient? NU!”, afirmă fostul ministru.
Din perspectiva sa de psiholog, elevii români au capacități de inteligență și creativitate comparabile cu cele ale elevilor din alte țări. În același timp, el consideră că profesorii români au pregătirea necesară pentru a preda eficient.
Problema ar fi, susține David, paradigma în care se desfășoară procesul educațional. „Ca psiholog, spun că elevii români au capacitățile de inteligență și creativitate comparabile cu elevii altor țări, iar, ca fost ministru al educației și cercetării, cred că profesorii români au nivelul adecvat de pregătire pentru a putea să predea eficient – dar este important să le spui în ce paradigmă să preda: iar dacă nu ai paradigma PISA în procesul educațional, nu ai cum să ai rezultate bune la testele PISA!”.
Ce politici educaționale au fost implementate înainte de testarea PISA și de ce nu au funcționat
Daniel David amintește mai multe măsuri implementate în sistemul de educație înainte de testarea PISA 2025: reducerea efectivelor de elevi din clase, creșterea fondului de burse și majorarea salariilor din învățământ.
În România, efectivele maxime de elevi la clasă au fost reduse în mod oficial în două etape legislative majore, aplicate în anii școlari 2021-2022 și 2024-2025.
Prima scădere s-a produs ca efect al Legii 185/2020, iar a doua a fost reglementată prin Legea Învățământului Preuniversitar nr. 198/2023, care a început să se aplice din toamna anului 2024. Această lege a vizat doar formațiunile noi de studiu: clasa pregătitoare, clasa a V-a și clasa a IX-a. La liceu, de exemplu, numărul maxim de elevi a scăzut de la 28-30 la 26 de elevi pentru filiera teoretică și la 24 de elevi pentru filiera tehnologică/vocațională. Însă, la 1 septembrie 2025, prin adoptarea Legii nr. 141/2025, cunoscută public și sub numele de „Legea Bolojan”, numărul de elevi din clase a crescut din nou cu câte 2 locuri în medie la toate ciclurile, ajungându-se din nou la clase de până la 28 de elevi la gimnaziu și 30-34 de elevi la liceu.
Cât despre majorarea burselor școlare despre care amintește fostul ministru David, acestea au crescut ultima oară în septembrie 2023, odată cu intrarea în vigoare a noii Legi a învățământului preuniversitar nr. 198/2023. În acel moment, cuantumul minim legal al burselor a fost majorat semnificativ. Bursa de merit a crescut la 450 de lei/lună (de la 200 de lei, cât era anterior), bursa socială a crescut la 300 de lei/lună (de la 200 de lei), iar bursa tehnologică a fost stabilită la 300 de lei/lună.
Și nici profesorii nu au fost uitați. Salariile acestora au crescut ultima oară în ianuarie și iunie 2024, când au beneficiat de o majorare totală de aproximativ 20%.
În opinia fostului ministru Daniel David, aceste măsuri nu au produs o îmbunătățire a rezultatelor PISA la testarea din 2025, iar una dintre explicații ar putea fi timpul prea scurt pentru ca efectele să apară. Pe de altă parte, măsurile implementate, oricare ar fi ele, nu vor fi niciodată suficiente dacă procesul educațional nu va fi orientat spre folosirea competențelor în situații reale.
PISA înseamnă mai mult decât memorarea materiei
Daniel David face o distincție între modul în care sunt construite testările internaționale. El compară rezultatele PISA cu cele mai recente rezultate TIMSS. La matematică, elevii români au obținut la TIMSS 2023 un scor de 496 de puncte, peste media internațională de 478 de puncte. În schimb, la PISA 2025, România a obținut 419 puncte la matematică.
Explicația fostului ministru este legată de tipul de competențe evaluate. „TIMSS este conceput mai mult după programele școlare, testând elemente de cunoștințe/aplicații/raționament din structura acestora, PISA are o mai mare independență față de acestea, testând modul în care competențele din programe ar trebui să susțină o funcționalitate cotidiană”, explică Daniel David. Cu alte cuvinte, PISA pornește mai degrabă de la situații de viață pe care elevii trebuie să le interpreteze și să le rezolve folosind ceea ce au învățat la școală.
Rezultatele PISA arată și o diferență importantă între elevii avantajați și cei dezavantajați socioeconomic.În România, elevii avantajați socioeconomic au obținut rezultate cu 122 de puncte mai mari decât cei dezavantajați. La nivelul OECD, diferența este de 85 de puncte.
Daniel David subliniază că rolul mediului socioeconomic în performanța elevilor a crescut în România între 2015 și 2025, în special prin scăderea rezultatelor elevilor proveniți din medii dezavantajate.
Fostul ministru avertizează: analfabetismul funcțional este un risc pentru România
Daniel David leagă rezultatele PISA de problema analfabetismului funcțional, pe care o consideră una dintre vulnerabilitățile majore ale sistemului de educație. Potrivit oficialului, analfabetismul funcțional înseamnă incapacitatea de a utiliza competențele dobândite la un nivel de bază relevant pentru viața de zi cu zi și pentru societate.
„O țară care are un asemenea nivel de analfabetism funcțional devine ușor victimă a manipulărilor prin teorii conspiraționiste și antisistem și va avea o economie neeficientă, deoarece nu este susținută de competențele oamenilor țării”, afirmă fostul ministru. El amintește că, în perioada în care a fost ministru, analfabetismul funcțional a fost inclus ca risc de securitate națională în Strategia Națională de Apărare a Țării.
Daniel David: rezultatele bune ar putea apărea abia la PISA 2029
Fostul ministru susține că reformele începute în perioada mandatului său nu pot fi evaluate prin rezultatele PISA 2025, deoarece testarea a avut loc în mai-iunie 2025, iar efectele unor schimbări educaționale au nevoie de mai mult timp pentru a deveni vizibile.
Potrivit acestuia, efectele reformelor propuse prin Programul Ministerial de Reforme QX ar putea fi evaluate la următoarea testare. „Dacă se va implementa adecvat, în 2029 cred că performanțele României la testele PISA vor arăta mult mai bine”, spune Daniel David. În viziunea sa, schimbarea nu ar trebui să urmărească doar obținerea unui scor mai bun la PISA, ci formarea unor competențe pe care elevii să le poată folosi în viața de zi cu zi.
Ce schimbări propune fostul ministru Daniel David
Daniel David indică mai multe direcții prin care școala românească ar putea fi apropiată de ceea ce el numește „paradigma PISA”. Printre acestea se numără ore remediale pentru recuperarea competențelor, regândirea curriculumului în jurul unor competențe relevante pentru viața cotidiană și extinderea testărilor naționale pentru clasele a II-a, a IV-a și a VI-a.
„Programul Ministerial de Reforme QX, bazat pe Diagnosticul Ministerial QX, este atât un antidot la performanța scăzută la testele PISA, cât și un cadru de dezvoltare educațională pozitivă (incluzând paradigma PISA). Dacă se va implementa adecvat, în 2029 cred că performanțele României la testele PISA vor arăta mult mai bine. Și nu este vorba doar despre „rezultatul” la testul PISA, ci despre ce arată acest rezultat, cu referire la competențele dobândite în școală, cu relevanță pentru viața cotidiană. Nu am aroganța să cred că este singura cale, dar este o cale care ne poate duce acolo. Dacă nu se implementează, este responsabilitatea celor care o blochează să vină cu o altă soluție pentru țară, căci și nivelul actual al rezultatelor reprezintă un risc de securitate națională”.
Daniel David vorbește și despre reducerea diferențelor dintre școli, prin mecanisme precum „Școală mentor – Școală mentorat”, comasarea unor unități școlare și dezvoltarea unor forme de sprijin pentru elevii din mediile dezavantajate.
Fostul ministru consideră că România are nevoie de o schimbare de paradigmă în educație și spune că rezultatele PISA 2025 confirmă diagnosticul pe care l-a făcut asupra sistemului.
![Război pe salarii la Antena 1! Cât primește Irina Fodor la Asia Express și ce scrie în contractul secret al lui Radu Vâlcan [GALERIE FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/XyXk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlL3RRZ0Jkb1Z2dnhxZmNPMm9uRmpJbmpKczhCN0ttVFR5OUxFS2pWaFUuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
![Aici se duc banii din televiziune! Intrați în vila de lux cu 7 camere a familiei Fodor: Au un măslin uriaș în curte și bucătărie de 22 mp [30 FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/Ldyk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlL2E2OWFNRk9WcHd0TUJLZEs1UWtzbm9DVE9zdW9Tb0V5MDZIdUowWGQuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
