„Dacă un chatbot îți spune cu certitudine ce boală ai, e semn că ceva nu e în regulă cu modul în care îl folosești”, spune medicul Traian Mihăescu, autorul unui ghid de utilizare a ChatGPT în sănătate
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Într-o eră în care informația medicală este la un click distanță, mulți pacienți apelează deja la algoritmi pentru răspunsuri rapide despre starea lor de sănătate. Prof. dr. Traian Mihăescu, reputat medic pneumolog, a scris un ghid practic despre utilizarea responsabilă a inteligenței artificiale (IA). Tehnologia trebuie să fie un aliat al organizării și al comunicării cu medicul, nu un înlocuitor al diagnosticului clinic, avertizează autorul într-un interviu pentru Libertatea, în care explică cum să navigăm online și să ne folosim de ChatGPT fără să cădem în capcanele dezinformării.
Cuprins:
- Eficientizarea vizitei la medic: inteligența artificială, instrument de organizare
- Cum își poate organiza un pacient simptomele cu ajutorul IA?
- Ce tip de întrebări ar trebui să pună un pacient unui instrument IA înainte de consultație?
- Capcana celor „3 C”
- Cum poate un pacient să evite capcana autodiagnosticării folosind IA?
- Cum poate ajuta IA pacientul să înțeleagă mai bine diagnosticul primit?
- Este util să verifici cu IA informațiile primite de la medic?
- Cum poate IA să sprijine respectarea tratamentului prescris?
- Care sunt cele mai frecvente greșeli pe care le fac pacienții?
- Cum își dă seama un pacient că informația IA e generală, nu personalizată?
- În ce situații ar trebui pacientul să evite IA și să meargă direct la medic?
- Rolul IA în educația medicală a pacienților pe termen lung
- Este necesar un ghid practic pentru publicul larg și cine ar trebui să îl facă?
- Reguli de siguranță din ghidul prof dr. Traian Mihăescu
Eficientizarea vizitei la medic: inteligența artificială, instrument de organizare
Prof. dr. Traian Mihăescu a întocmit Ghidul Practic: ,,Cum să folosești inteligența artificială (IA) înainte de vizita la medic", plecând de la ideea că medicii lucrează sub presiunea unui program foarte încărcat, iar pacientul care intră în cabinet neorganizat consumă din acest timp prețios cu detalii irelevante sau, dimpotrivă, uită să spună lucruri esențiale.
„IA îl ajută să-și sintetizeze simptomele, să le ordoneze cronologic și să identifice ce factori le agravează sau le ameliorează, practic, vine pregătit cu o notiță clară, pe care o poate citi direct medicului. Câștigul este al ambelor părți: pacientul se simte auzit, medicul primește informații utile rapid”.
Cum își poate organiza un pacient simptomele cu ajutorul IA?
Traian Mihăescu: Concret, descrie IA-ului specialitatea la care merge, perioada în care au apărut simptomele și ce observă despre ele - când apar, ce le face mai rele, ce le calmează. Cere explicit un rezumat scurt, cronologic, formatat ca o notiță. Rezultatul îl printează sau îl salvează pe telefon și îl prezintă medicului la începutul consultației. Simplu, fără supracomplicare.
Ce tip de întrebări ar trebui să pună un pacient unui instrument IA înainte de consultație?
Traian Mihăescu: Întrebări de organizare și traducere, nu de diagnostic. De exemplu: „Ajută-mă să ordonez aceste simptome", „Explică-mi ce înseamnă această analiză și ce ar trebui să întreb medicul", „Generează o listă de întrebări pe care să le pun cardiologului despre medicația mea". Întrebările de tipul „Ce boală am?" sau „Trebuie să-mi schimb tratamentul?" sunt greșite și potențial periculoase.
Capcana celor „3 C”
Întrebat care sunt limitele clare ale IA când vine vorba de simptome și posibile diagnostice, prof. dr. Traian Mihăescu a explicat că IA nu poate face examinare fizică - nu aude inima, nu palpează abdomenul, nu vede cum arată pielea în realitate. Nu are acces la istoricul complet al pacientului și nu poate corela informațiile cu contextul clinic real. Mai mult, poate „halucina": inventează informații care sună plauzibil, dar sunt greșite. Și nu în ultimul rând, poate fi prea sigură pe sine - dr. Shaili Gupta de la Yale avertizează despre capcana celor „3 C" să fim sceptici dacă un chatbot este:
* Competent (prea sigur pe sine): Vorbește cu o autoritate nejustificată.
* Cogent (convingător): Argumentează într-un mod care pare logic, dar poate fi greșit.
* Concret (ferm): Face afirmații definitive precum „Iată ce boală ai”, în loc să ofere sugestii sau posibilități.
Cum poate un pacient să evite capcana autodiagnosticării folosind IA?
Traian Mihăescu: Printr-o regulă simplă: folosești IA ca să te pregătești pentru medic, nu ca să îl înlocuiești. Concret, asta înseamnă că nu ceri un diagnostic, nu schimbi și nu oprești niciun tratament pe baza unui răspuns primit de la un chatbot, și tratezi orice afirmație fermă a IA cu scepticism. Dacă un chatbot îți spune cu certitudine ce boală ai, acesta e semnalul că ceva nu e în regulă cu modul în care îl folosești.
Cum poate ajuta IA pacientul să înțeleagă mai bine diagnosticul primit?
Traian Mihăescu: IA excelează la „traducere". Limbajul medical este inaccesibil pentru mulți pacienți, și adesea aceștia pleacă din cabinet cu un diagnostic pe care nu îl înțeleg cu adevărat. Poți cere IA să explice în termeni simpli ce înseamnă un anumit indicator dintr-o analiză, cum funcționează un mecanism al bolii sau ce implică un tratament - fără să îți pună un diagnostic nou. Înțelegerea mai bună a situației proprii crește șansele ca pacientul să urmeze corect indicațiile.
Este util să verifici cu IA informațiile primite de la medic?
Traian Mihăescu: Da, cu o condiție esențială: nu ca să contrazici medicul, ci ca să înțelegi mai bine ce ți-a spus. Poți întreba IA ce înseamnă un termen, cum funcționează un medicament în general sau ce stil de viață susține tratamentul prescris. Ce nu ar trebui să faci: să compari recomandarea medicului tău cu ce „sugerează" IA și să alegi varianta care ți se pare mai convenabilă. Medicul cunoaște cazul tău; IA cunoaște doar ce i-ai scris tu.
Cum poate IA să sprijine respectarea tratamentului prescris?
Traian Mihăescu: Aici IA e cu adevărat utilă și lipsită de risc: mementouri pentru administrarea medicamentelor, explicarea efectelor secundare posibile astfel încât pacientul să nu se sperie și să nu oprească brusc tratamentul, sau ghidare generală despre dieta și stilul de viață compatibile cu boala sa. Aderența la tratament este una dintre problemele mari ale sistemelor de sănătate, iar un asistent care îți reamintește și îți explică poate face diferența.
Care sunt cele mai frecvente greșeli pe care le fac pacienții?
Traian Mihăescu: Trei sunt cele mai comune. Prima: cer un diagnostic și îl iau ca atare. A doua: introduc date personale identificabile (nume, CNP) în chatboturi publice, fără să știe unde ajung acele date. A treia: schimbă sau opresc tratamentul pe baza unui răspuns primit online. Toate trei pot avea consecințe serioase.
Cum își dă seama un pacient că informația IA e generală, nu personalizată?
Traian Mihăescu: Un indicator simplu: IA nu știe nimic despre tine în afară ce i-ai scris în acel mesaj. Nu are dosarul tău medical, nu știe ce alte boli ai, ce medicamente iei, ce vârstă ai - dacă nu i-ai spus explicit. Orice răspuns primit fără acest context complet este, prin definiție, general. Dacă un chatbot îți dă un răspuns la fel de precis ca un medic care te cunoaște de ani buni, acela e un semnal de alarmă, nu de încredere.
În ce situații ar trebui pacientul să evite IA și să meargă direct la medic?
Traian Mihăescu: Ori de câte ori simptomele sunt severe, bruște sau neobișnuite: durere în piept, dificultăți de respirație, confuzie, slăbiciune bruscă pe o parte a corpului, sângerări inexplicabile, febră înaltă la copil mic. Acestea sunt situații în care fiecare minut contează și nicio organizare a simptomelor nu mai e relevantă. IA e un instrument de pregătire, nu de triaj de urgență.
Rolul IA în educația medicală a pacienților pe termen lung
Traian Mihăescu: Un articol publicat în BMJ din ianuarie 2026 formulează lucid dilema: sistemele de sănătate trebuie să aleagă dacă tratează IA ca pe o amenințare sau o recunosc ca pe un instrument care scoate la suprafață ce a rămas mult timp nespus în cabinetele medicale. Pe termen lung, rolul IA în educația pacienților va fi probabil acela de a democratiza accesul la informație medicală — să ofere aceleiași explicații clare atât pacientului instruit, cât și celui fără educație formală, în propria sa limbă. Nu va înlocui relația medic-pacient, dar poate reduce decalajul de înțelegere care există între ele.
Este necesar un ghid practic pentru publicul larg și cine ar trebui să îl facă?
Traian Mihăescu: Da, și de fapt există deja un început - ghidul pe care l-am publicat pe Facebook (https://www.facebook.com/traian.mihaescu) este exact asta: un instrument practic, cu prompturi concrete, cu reguli clare de siguranță. Dar pentru ca un astfel de ghid să aibă autoritate și acoperire națională, ar trebui să vină dinspre instituții medicale, asociații de pacienți sau autorități de sănătate publică - nu doar dinspre medici individuali activi în mediul online. Momentan, există un vid: mulți pacienți folosesc deja IA pentru decizii de sănătate, dar nimeni nu i-a învățat cum să o facă corect. Cineva trebuie să umple acest spațiu înainte ca el să fie ocupat de dezinformare.
Reguli de siguranță din ghidul prof dr. Traian Mihăescu
Ghidul realizat de prof. dr. Traian Mihăescu este un instrument de organizare și informare.
- Evitați autodiagnosticul: Folosiți IA pentru a vă pregăti pentru medic, nu pentru a-l înlocui. Nu schimbați și nu opriți niciun tratament pe baza unui chatbot.
- Atenție la datele personale: Nu introduceți date identificabile (nume, CNP) în chatboturi publice; nu se știe unde ajung acele date.
- Recunoașteți informația generală: IA nu știe nimic despre dumneavoastră în afara celor scrise în mesajul respectiv; dacă nu i-ați oferit contextul complet (vârstă, istoric, alte boli), răspunsul este, prin definiție, general.
- Urgențele nu se discută cu IA: În situații grave (durere în piept, dificultăți de respirație, confuzie), mergeți direct la medic. IA este un instrument de pregătire, nu de triaj de urgență.
La momentul actual, în SUA, cel puțin 1.357 de dispozitive medicale care utilizează AI sunt acum autorizate de FDA – dublu față de numărul pe care îl autorizase până în 2022. Există Regulamentul european AI Act, care a intrat în vigoare în august 2024 și care clasifică dispozitivele medicale care integrează AI drept „cu risc ridicat”. Acestea vor trebui să îndeplinească cerinţe stricte de siguranţă şi performanţă până în august 2026. Acest cadru legislativ vizează protejarea pacienţilor şi asigurarea utilizării responsabile a inteligenţei artificiale în diagnostic.
