Dr. Carmen Lamatic la „Bine pentru tine”: „Intestinul este al doilea creier al organismului, iar anumite senzații sunt transmise aberant”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Dr. Carmen Lamatic (medic primar Gastroenterologie și specialist în Oncologie Medicală) a vorbit la „Bine pentru tine” de sindromul de intestin iritabil, care este o afecțiune cronică benignă influențată de axa creier-intestin, stres și alimentație. Diagnosticul este predominant clinic, bazat pe dureri abdominale și tulburări de tranzit. Cum se poate trata, aflați mai jos, din interviu.
Cuprins:
Ce este Sindromul de Intestin Iritabil (SII) și cum se definește?
Sindromul de intestin iritabil reprezintă o afecțiune funcțională cronică a tubului digestiv, caracterizată printr-o pleiadă de simptome care au o cauză plurifactorială. Spre deosebire de o simplă jenă digestivă trecătoare, diagnosticul de SII este condiționat strict de criteriul timp.
Dr. Carmen Lamatic explică: „După cum îi spune numele, este un sindrom, adică o pleiadă de manifestări care au o etiologie multiplă, este plurifactorial. Principalul simptom ce intră în definiția intestinului iritabil este durerea, care trebuie neapărat să apară în ultimele șase luni, cel puțin o dată pe săptămână în ultimele trei luni, și care se leagă de emisia de scaun sau de schimbări în frecvența ori forma scaunului.”
Cât despre balonare, dr. Lamatic subliniază că este un simptom nespecific. Dacă nu este însoțită de durere localizată preponderent în abdomenul inferior și de modificări ale tranzitului (diaree sau constipație), balonarea poate fi semnul altor afecțiuni ale tubului digestiv superior (gastrite, reflux, intoleranțe sau tumori).
Axa creier-intestin, genetica și stresul
Originea bolii este universală, dar manifestarea depinde de percepția fiecărui pacient. Mecanismul central în apariția bolii este perturbarea axei creier-intestin.
Deoarece intestinul funcționează ca un „al doilea creier”, semnalele colectate din aparatul digestiv pot fi transmise distorsionat către sistemul nervos central.
„Anumite senzații pe care creierul le culege de la nivelul intestinului sunt transmise aberant la nivelul creierului și atunci reacția neurovegetativă și modul cum secretă intestinul anumite lucruri sau cum se mișcă pot să fie aberante. Există de foarte multe ori o hipersensibilitate viscerală [...] aproximativ în 60% din cazuri, iar acești pacienți au un prag dureros mai scăzut”, spune dr. Carmen Lamatic.
Componenta genetică joacă și ea un rol, fie prin transmiterea unei predispoziții biologice, fie prin învățarea în familie a unui comportament maladiv în fața bolii.
De asemenea, istoricul de infecții digestive, consumul excesiv de antibiotice și modul individual de adaptare la stres pot declanșa sau accentua tulburările digestive.
„Desigur, stresul are mai multe mecanisme de acțiune. În primul rând că activează un ax simpatic de la nivel intestinal care transmite informația către creier, iar creierul spune organismului ce să facă: «luptă sau fugi». Determinăm reacții neurovegetative sau transmitem informația către cortico-suprarenală să secrete cortizol în exces, și iarăși apar modificări ale secrețiilor tubului digestiv și ale motilității”, spune medicul specialist.
Ce este microbiomul și cum ne influențează
Microbiomul intestinal reprezintă totalitatea bacteriilor, virusurilor și fungilor, împreună cu materialul lor genetic. Acesta modulează reacția inflamatorie, stimulează secreția de interferon și reglează sensibilitatea digestivă.
Pe măsură ce înaintăm în vârstă, calitatea enzimelor intestinale scade, ceea ce duce la o toleranță mai slabă a anumitor alimente (carbohidrați, lactate, prăjeli).
Dr. Carmen Lamatic: „Există o intoleranță genetică la lactoză pe care putem să o testăm, dar există și o intoleranță dobândită, pentru că enzimele de la nivelul intestinal își pierd calitățile cu timpul. Și atunci, în intestinul iritabil, limităm ingestia de lapte crud, de iaurt, de brânzeturi care nu sunt fermentate, cum sunt ricotta sau smântâna.”
Despre administrarea probioticelor, dr. Lamatic arată că acestea ajută semnificativ dacă sunt administrate intermitent:
La pacienții cu diaree se observă o scădere a lactobacililor; la pacienții cu constipație există un deficit de bifidobacterii.
Care sunt semnalele de alarmă la care să fim atenți
Ghidurile medicale recomandă ca diagnosticul de SII să rămână în primul rând unul clinic, fără a copleși pacientul tânăr cu investigații invazive, dacă nu există semne de suspiciune. Totuși, medicul stabilește analize uzuale de laborator, ecografie abdominală, teste de malabsorbție sau teste din scaun (coproparazitologic, sangeneri oculte, calprotectină fecală).
Dr. Carmen Lamatic: „Pentru noi, gastroenterologii, este foarte important dacă pacientul asociază febră, dacă asociază o anemie, o tumoră abdominală palpabilă sau dacă prezintă sânge în scaun. Atunci încercăm să investigăm mai amănunțit aceste lucruri.”
Colonoscopia de screening: Recomandată în mod general după vârsta de 45 de ani. Dacă rezultatul este curat și pregătirea a fost optimă, procedura se poate repeta abia la 5–10 ani. La pacienții în vârstă sau cu risc clinic crescut, colonoscopia poate fi înlocuită cu o scanare CT.
Sindromul de intestin iritabil nu amenință viața, însă reduce drastic calitatea ei
Sindromul de intestin iritabil este o afecțiune cronică benignă – nu se vindecă definitiv și nu amenință viața, însă reduce drastic calitatea acesteia.
Durerea din SII este descrisă ca o jenă continuă și supărătoare ce apare în timpul zilei (nu noaptea, când pacientul se odihnește). Această jenă întreține un cerc vicios: durerea crește anxietatea, iar anxietatea amplifică durerea.
În cazurile severe, soluțiile depășesc sfera gastroenterologiei clasice, fiind nevoie de psihoterapie și medicamente psihotrope.
Dr. Carmen Lamatic: „Satisfacția mea foarte mare a fost când am avut un pacient muncitor, un om simplu, care a fost de acord să ia medicație psihotropă antidepresivă. În momentul în care a administrat-o, calitatea vieții lui s-a îmbunătățit foarte mult și simptomele s-au diminuat. [...] Pe lângă schimbările pe care le facem în dietă, mulți nu știm să luptăm cu stresul și cu modul în care ne raportăm la el.”
În ceea ce privește stilul de viață, sportul este indicat deoarece scade anxietatea și întrerupe bucla durerii.
La capitolul băuturi, sunt de evitat berea (din cauza efectului balonant și a substanțelor toxice pentru colonocite), sucurile acidulate și îndulcitorii artificiali, fiind permis, cu moderație, doar câte un pahar de vin.
![Raiul pe pământ! Mirela Vaida trăiește într-o casă de vis, cu 5 camere, perete de sticlă spre pădure și piscină de 30.000 €. Cum arată locuința vedetei [GALERIE FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/zgXk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlLzlocWV1SVFQTU5YSGFPdVJ5dEhmRnhFdU5tZWk1cmNRUWR1YzZzYlcuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
