Ghețarul ascuns din inima Munților Apuseni. Fenomenul rar descoperit sub coloanele de bazalt de la Detunata Goală, județul Alba
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
În Munții Apuseni, la ceva mai mult de 1000 de metri altitudine, la poalele masivului Detunata Goală, pe teritoriul administrativ al comunei Bucium, județul Alba, a fost descoperit și studiat un fenomen termic care surprinde turiștii ce ajung aici. Pe o suprafață de câteva sute de metri pătrați există ceea ce specialiștii numesc „permafrost”, respectiv un sol înghețat pe toată perioada anului care formează un ghețar subteran ce ajunge până la 13 metri adâncime.
Cuprins:
Fenomenul natural face ca vara temperatura din această zonă specifică să fie cu 4-5 grade Celsius mai rece decât cea din jur, în timp ce iarna temperatura resimțită este mai ridicată. Concret, oricine ajunge aici, pe o distanță de doar câțiva metri resimte schimbarea bruscă de temperatură. În literatura de specialitate, fenomenul este denumit „efect de șemineu” sau „coș de fum”, care, în cazul perimetrului din apropierea Detunatei Goale, este generat de circulația aerului prin grohotișul bazaltic. Pe timp de iarnă, aerul rece este absorbit în subteran, iar vara este evacuat în exterior.
Gheață până la 13 metri adâncime
Zone cu permafrost mai există în România, în Munții Retezat și Munții Făgăraș, dar la altitudini mult mai mari, de peste 2500 de metri. Fenomenul din Apuseni se manifestă la una dintre cele mai mici altitudini din lume, respectiv doar 1020 de metri.
„Este un punct de atracție pe care îl exploatăm și îl prezentăm turiștilor. Fiind un loc mai jos, mai adâncit, în timpul iernii se adună apă în gheață și efectiv se face un curent. Vara, bineînțeles, că partea de suprafață, din cauza ploilor, din cauza căldurii, se dezgheață, dar există un un strat de mușchi foarte gros care izolează aceste pietre care menține și temperatura mai scăzută. În urmă cu câțiva ani s-a făcut un foraj de către specialiști de la Universitatea de la București în colaborare cu cei de la Timișoara. S-a forat undeva la 19 metri și pe o porțiune de 13 metri a fost gheață. Din păcate nu știm vechimea ghețarului pentru că, din ce știu, cercetările nu s-au terminat”, spune primarul comunei Bucium, Cornel Napău, pe teritoriul căreia se află Detunata Goală și ghețarul subteran din apropierea masivului muntos spectaculos.
Potrivit acestuia, în fiecare an, până în lunile iunie, iulie, ghețarul se vede la suprafață. „Începând din august încolo și cum au fost și temperaturi mari anul acesta, se simte un curent puternic de aer rece care pornește de sub stâncă până undeva la 200-300 de metri pe lungimea lui”, a completat primarul, care spune că fenomenul va fi valorificat turistic de administrația locală.
Contrast de temperatură de până la 10 grade Celsius
Circulația aerului la sol, diferențiată sezonier, pe versantul de grohotiș creează condițiile necesare pentru formarea permafrostului, cu mult sub limita altitudinală regională. „S-a demonstrat că zonele de adsorbție a aerului rece și de exfiltrare a aerului cald în timpul iernii corespund, respectiv, părților inferioare și superioare ale versanților de grohotiș și că acestea sunt destul de stabile și regulate ca întindere și formă. O cercetare aeriană efectuată la începutul iernii (2021- n.red.) pe grohotișul Detunata Goală, cu o morfologie complexă de versant de grohotiș și ghețar de stâncă, realizată imediat în zilele care au urmat unor ninsori ușoare, a permis detectarea precisă a pozițiilor zonelor de aer cald, a formei acestora și a schimbărilor temporale pe parcursul orelor și zilelor”, se precizează într-un studiu realizat după analiza fenomenului de către specialiști de la universitățile din București și Timișoara.
Cercetarea a fost coordonată de Răzvan-Andrei Popescu, lector universitar și cercetător la Universitatea din București, în cadrul Facultății de Geografie, Departamentul de Geomorfologie, Pedologie și Climatologie.
Echipa a monitorizat temperatura aerului dintre blocurile de rocă bazaltică și a constatat existența unui „gradient termic”: contrastul dintre temperatura aerului atmosferic și cea a solului crește pe măsura deplasării în sus și spre axa conurilor de taluz, atingând un maxim de aproximativ 10 °C (+5,3 °C în sol față de -5 °C în exterior).
„Temperaturile medii anuale ale suprafeței solului, apropiate de 0 °C, determinate de anomaliile termice anuale negative semnificative ale solului, împreună cu valorile ridicate ale rezistivității și prezența copacilor cu anomalii severe de creștere, susțin existența permafrostului în această locație. Măsurătorile de temperatură și experimentele privind circulația aerului la sol au demonstrat că așa-numitul «efect de coș de fum» este principalul proces care favorizează supra-răcirea solului și au permis construirea unui model de circulație a aerului la sol în depozite cu morfologie complexă. S-a constatat că porozitatea debrisului este foarte ridicată, favorizând o răcire excesivă intensă a solului în timpul sezonului rece, inclusiv în perioadele cu strat gros de zăpadă, datorită formării de pâlnii de zăpadă. Aceasta reduce eficient transferul de căldură în timpul verii, contribuind astfel în mod esențial la conservarea permafrostului”, se mai afirmă în studiul realizat de echipa de cercetare.
Atracție pentru turiștii care ajung în Apuseni
Anual, mii de turiști vizitează rezervația naturală Detunata Goală (1169 metri), ce reprezintă un masiv de coloane de bazalt (rocă vulcanică), rezultat al răcirii lente a unui curent de lavă vulcanică, în urmă cu milioane de ani, în perioada activității vulcanice din zona Munților Metaliferi. Bazaltul s-a fisurat în timpul răcirii formând coloane hexagonale și, uneori, pentagonale, similare - la scară mult mai mică - cu Drumul Giganților (Giant's Causeway) din Irlanda de Nord sau Devil's Postpile din SUA. Coloanele sunt aranjate compact, vertical, într-un perete abrupt de peste 70 de metri, creând un peisaj aproape arhitectural. Denumirea muntelui spectaculos provine de la o legendă locală conform căreia stânca a fost „detunată”, adică spartă sau lovită de trăsnet (de la verbul popular a „detuna” - a tuna, a bubui). Conformat tradiției, zgomotul prăbușirii coloanelor amintește de cel al tunetului.
În apropiere, există și rezervația geologică Detunata Flocoasă (1.258 de metri), au alt masiv muntos constituit tot din rocă magmatică, dar care este împădurit. Accesul în zonă este facil, pe DN 74, dinspre Alba Iulia, sau DN 75, dinspre Turda sau Oradea. Cele două atracții turistice se află în apropierea drumului județean recent modernizat, denumit Transapuseana, care traversează de la vest la est Munții Trascăului și, parțial, Munții Metaliferi pe o distanță de aproape 80 de kilometri.
petru.urdea 19.09.2026, 14:02
Autorul descoperirii și efectuării primelor cercetări este sunsemnatul.
petru.urdea 19.09.2026, 15:22
De către subsemnatul, ìncă din anii 1996-2000.