Inteligența artificială, „balaurul” din piața muncii. O discuție despre sănătatea mintală a angajaților
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Specialiștii susțin că ne aflăm în pragul celei de-a Patra Revoluții a Tehnologiei, la finalul căreia Inteligența Artificială și roboții ne-ar putea lua locurile de muncă. Acest aspect afectează sănătatea mintală și starea de bine a angajaților, dar vestea bună este că încă sunt lucruri de făcut pentru a nu „pierde” lupta cu tehnologia.
Cuprins:
- Câteva cifre: Vom fi înlocuiți de roboți și algoritmi?
- Inteligența artificială și automatizarea îi sperie pe angajați: Ce probleme de sănătate mintală resimt
- Ce pot face organizațiile?
- Ce pot face angajații?
- Balansul ideal: AI și angajații colaborează
- O mare problemă: Subiectul înlocuirii angajaților de inteligența artificială este prea puțin explorat
Câteva cifre: Vom fi înlocuiți de roboți și algoritmi?
Lucrurile se mișcă într-un ritm accelerat, astfel că până la final de 2025, se estimează că 52% din sarcinile făcute în trecut de forță de muncă umană vor fi realizate de roboți și inteligență artificială. T
otodată, o treime din locurile de muncă vor fi înlocuite de tehnologie. 75 de milioane de joburi au fost înlocuite între 2019 și 2022 de AI și automatizare.
Vestea bună este că inteligența artificială va crea 133 de milioane de locuri de muncă noi, conform literaturii de specialitate.
În România, 300.000 de locuri de muncă vor fi afectate de dezvoltarea inteligenței artificiale în următorii zece ani. Cu toate acestea, 4.2 milioane de joburi vor beneficia de pe urma dezvoltării AI. Vorbim aici despre sarcini preluate de tehnologie, care vor îmbunătăți munca acestor angajați.
Inteligența artificială și automatizarea îi sperie pe angajați: Ce probleme de sănătate mintală resimt
Toată retorica care planează în spațiul public conform căreia AI va eradica milioane de joburi nu face decât să streseze angajații și să le scadă moralul.
Schimbările rapide aduse de avansul tehnologiei pot bulversa angajații. Ei se simtă într-o continuă adaptare, fiind nevoiți să performeze din ce în ce mai mult. Inteligența Artificială amplifică frica angajaților că vor fi înlocuiți, că există un robot care face lucrurile mai bine și mai rapid decât ei.
Nevoia de adaptare continuă poate avea capacitatea de a epuiza angajații, care se află într-o continuă cursă pentru a nu-și pierde locul de muncă. În același timp, lipsa de transparență a organizațiilor, care nu pun accent pe angajați și bunăstarea lor, amplifică incertitudinea pieței muncii.
Ce pot face organizațiile?
Studii preliminare susțin că suportul organizațional perceput de angajați poate fi un factor de protecție în ceea ce privește problemele de sănătate mintală ale angajaților amenințați cu înlocuirea de AI. Cu alte cuvinte, organizațiile chiar pot ajuta angajații să se simtă mai bine în tot tăvălugul creat de AI și piața muncii.
Literatura de specialitate sugerează că organizațiile ar putea și, de altfel, chiar ar beneficia dacă ar iniția discuții despre inteligența artificială cu angajații. Este important ca angajații să se simtă ascultați și susținuți. În final, companiile au doar de beneficiat de pe urma susținerii propriei forțe de muncă. Chiar dacă vor sau nu, au nevoie de forță de muncă umană și acest lucru nu se va schimba în viitorul apropiat.
Nu în ultimul rând, este recomandat ca angajatorul să ofere oportunități angajaților de a învăța aptitudini noi. Este recomandarea pe care majoritatea cercetătorilor o fac când e vorba de impactul AI asupra pieței muncii.
Există aptitudini care vor fi cu siguranță înlocuite de AI, dar ajutați de organizații, angajatorii pot se reorienteze în funcție de noile cunoștințe dobândite.
Ce pot face angajații?
Angajații pot să caute singuri oportunități de a învăța aptitudini noi. Inteligența artificială nu va ierta unele domenii și roluri, iar angajații trebuie să fie conștienți de acest aspect. Astfel, ei pot urma diferite cursuri prin care să se specializeze în alte domenii. Nu este ușor să renunți la o meserie pe care ai practicat-o ani la rând, dar este bine să ai o alternativă dacă ea va dispărea.
Studiile sugerează și că angajații nu trebuie să se bazeze pe faptul că au „un loc călduț” asigurat întreaga viață la jobul actual. Piața muncii se schimbă rapid în era tehnologiei, astfel că șansa „să rămână în urmă” este mare. O cultivare a conceptului de învățare continuă ar fi benefică în acest context.
Important de menționat este și că angajații pot fi speriați de schimbările care vor apărea în piața muncii. Astfel, riscul de a-și pierde sursa de venit poate da naștere problemelor de sănătate mintală, dar reacția lor ar trebui să fie de a pune piciorul în prag și nu de a capitula în fața schimbărilor.
Balansul ideal: AI și angajații colaborează
O importantă parte a specialiștilor în domeniul AI și-au exprimat îngrijorarea că aceste noi tehnologii ar putea ajunge de necontrolat. Din păcate, accentul se pune prea puțin pe modul în care oamenii pot colabora cu inteligența artificială fără a afecta sănătatea mintală a angajaților.
AI are capacitatea de a ușura munca angajaților în multiple domenii. Automatizările scutesc din timpul alocat unor sarcini repetitive, lăsând loc altora creative sau mai satisfăcătoare. Însă, revine organizațiilor să ajute angajații în a înțelege cum poate AI facilita munca celor pe care îi angajează, dar și să-și ajute angajații să învețe cum să folosească tehnologia în beneficiul lor.
O mare problemă: Subiectul înlocuirii angajaților de inteligența artificială este prea puțin explorat
După cum chiar un studiu românesc o arată, susținut și de alte lucrări de specialitate, domeniul inteligenței artificiale și al impactului asupra pieței muncii este abia la început ca explorare. Sunt multe necunoscute care vor trebui deslușite, dar certitudinea este că organizațiile trebuie să prioritizeze starea de bine a angajaților.
Trebuie să înceapă discuții despre fricile angajaților, să transmită mesaje clare cu privire la posibilitatea înlocuirii joburilor de inteligența artificială și să ofere predictibilitate.
Acest lucru este deficitar în România, unde aflăm aproape săptămânal de noi concedieri neanunțate. Lipsa de predictibilitate creează și mai multă nesiguranță, adâncind „prăpastia” între companii și angajați.
În concluzie, inteligența artificială aduce mari provocări angajaților, cât și frica reală că și-ar putea pierde joburile. Deși cercetările arată că implementarea AI va crea mai multe locuri de muncă decât cele care vor dispărea, este important să subliniem că angajații nu trebuie să aștepte liniștiți stabilizarea fenomenului.
Organizațiile au și ele datoria să susțină angajații, iar ambele părți trebuie să lucreze la dezvoltarea de noi competențe și abilități.
Surse:
- Cramarenco, R. E., Burcă-Voicu, M. I., & Dabija, D.-C. (2023). The impact of artificial intelligence (AI) on employees’ skills and well-being in global labor markets: A systematic review. Oeconomia Copernicana, 14(3), 731–767. doi: 10.24136/oc.2023.022
- Kaaria, A. G. (2024). Artificial Intelligence and Employee Well-Being: Balancing Technological Progressions with Human-Centric Workplace Strategies, a Research Agenda. East African Journal of Information Technology, 7(1), 355-365.
- Xu, G.; Xue, M.; Zhao, J. The Association between Artificial Intelligence Awareness and Employee Depression: The Mediating Role of Emotional Exhaustion and the Moderating Role of Perceived Organizational Support. Int. J. Environ. Res. Public Health 2023, 20, 5147. https://doi.org/10.3390/ ijerph20065147
