Jumătate dintre românii care suferă de o boală pulmonară gravă habar nu au că sunt bolnavi. De ce ajungem la medic foarte târziu și cum ne păcălim singuri pe TikTok
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Peste 1,5 milioane de români se luptă în fiecare an cu BPOC (Bronhopneumopatia Obstructivă Cronică) și mai bine de un milion suferă de astm. Cu toate acestea, aproape jumătate dintre cazuri rămân nediagnosticate până când este prea târziu.Din ignoranță sau de frica tratamentelor, amână vizita la medic până când ajung direct la Urgențe sau, mai rău, se inspiră de pe TikTok. Medicii dezvăluie de ce plămânii noștri pot fi o adevărată bombă cu ceas, ce riscuri ascund pufurile și cum o banală tuse tratată cu suplimente poate distruge viața.
Cuprins:
- Mitul „e doar o răceală lungă”. Realitatea: stadiul 4 direct în spital!
- Capcana „corticofobiei” și ceaiurile minune de pe TikTok
- Vape-ul și pufurile, noua bombă cu ceas pentru tineri
- Poluarea din marile orașe afectează sistemul respirator
- Soluția salvatoare: Schimbări majore la CNAS și în cabinetele medicale
- Speranța din laboratoare: Studiile clinice și tratamentele viitorului
Mitul „e doar o răceală lungă”. Realitatea: stadiul 4 direct în spital!
Cea mai mare capcană în care cad românii este că ignoră tusea sau lipsa de aer, crezând că trec de la sine. Radu Gănescu, președintele COPAC-Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice, explică de ce spitalele sunt pline de cazuri grave: „Sănătatea nu este o prioritate pentru noi. O punem pe ultimul loc, după ce rezolvăm toate celelalte trebuințe de bază. Abia atunci ajungem la medici... Se duc doar atunci când boala doare”.
Din cauza acestei amânări, diagnosticul vine ca un trăsnet, direct în faze avansate. Prof. dr. Florin Mihălțan, medic pneumolog, arată cifrele dure ale acestei ignoranțe: „Diagnosticăm în spitale frecvent BPOC în stadiul avansat, stadiul 3-4. În cabinetele medicilor de familie există circa 475.000 de pacienți probabil subdiagnosticați. Ei vin tot timpul cu infecții respiratorii, dar niciodată nu se gândesc că infecția se grefează pe această boală cronică respiratorie”, a atras atenția prof.dr. Florin Mihălțan, președintele Societății Române de Pneumologie.
Consecințele? Peste 60% dintre pacienții români ajung să petreacă cel puțin 5 zile în spital, iar costurile totale pentru sistemul nostru de sănătate ajung la 1 miliard de euro anual.
Capcana „corticofobiei” și ceaiurile minune de pe TikTok
O altă problemă uriașă este că, odată diagnosticați, mulți pacienți devin proprii lor medici, inspirați de rețelele sociale.
„Dacă am luat tratamentul și mă simt bine, zic: 'mâine mai fac o pauză, mâine poate nu e chiar așa de bun, mai citesc un pic pe TikTok despre niște ceaiuri de înghițit și încerc să rezolv problemele'. Asta e marea problemă”, avertizează Radu Gănescu.
Prof. dr. Florin Mihălțan a explicat, în cadrul evenimentului,,Respirăm sănătos-Managementul modern al bolilor respiratorii- de la prevenție la tratament” de ce pacienții cu astm își fac singuri rău din cauza unei frici greșite numite corticofobie.
„În populație există o corticofobie... Pacienții confundă cortizonul administrat pe cale inhalatorie (care este sigur) cu cel sistemic, injectabil sau pastile. Din această cauză, pacientul are tendința să folosească doar spray bronhodilatator. Aparent îi trece criza în următoarele șase ore, dar el uită că are nevoie de un tratament de fond, inflamator. Așa se ajunge la corticodependență, care are efecte secundare grave asupra întregului organism”.
Dr. Daciana Toma, vicepreședintele Societății Naționale de Medicina Familiei, este revoltată de o altă practică periculoasă: înlocuirea tratamentului medical cu pastile din plante:
„Identific o problemă legată de motivul de promovare a suplimentelor alimentare. Mi se pare absolut inadmisibil ca o persoană diagnosticată cu o boală respiratorie cronică să fie tratată cu suplimente alimentare. Lucrul ăsta se întâmplă din nefericire foarte des. Și asta nu corespunde niciunei recomandări dintr-un ghid, indiferent că vorbim de GINA sau de altul.”
Mai mult, medicul de familie atrage atenția că pacienții sunt adesea „uitați” pe tratamente vechi, fără a fi reevaluați: „Suntem fericiți că e pe tratament, îi transcriem rețeta, îi dăm rețeta, dar fără să evaluăm corect exacerbările, fără să avem în minte că pacientul respectiv nu o dată pe an obligatoriu ar trebui să ajungă la pneumolog, ci și în momentul în care are exacerbări.”
Vape-ul și pufurile, noua bombă cu ceas pentru tineri
Dacă fumatul clasic distruge plămânii de decenii, având o prevalență estimată la 26% în 2025 în România, noile obiceiuri moderne vin cu riscuri uriașe, chiar dacă industria de profil le promovează ca fiind „sănătoase”.
„Ne confruntăm cu o nouă generație de dependențe de nicotină pentru următorii 20-30 de ani. Am semnat o scrisoare deschisă către Uniunea Europeană, pentru doamna Ursula van der Leyen, semnalând că în ultimii doi ani a fost neglijată total această nouă adicție. Există alternative, conceptul de Harm Reduction (reducerea riscurilor) ... Însă studiile științifice arată deja o legătură clară. Ne pregătim de o nouă alternativă de BPOC indus de acest nou tip de consum”, a afirmat prof.dr. Mihălțan.
1 din 4 tineri de 15 ani din România a folosit deja țigări electronice sau vape-uri, conform celui mai recent raport al OCDE (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică) realizat pentru România. Aceasta este una dintre cele mai mari rate înregistrate în întreaga Europă.
Institutul Național de Sănătate Publică (INSP) arată o tendință extrem de toxică în rândul adolescenților de 11-15 ani: România se află pe locul 4 în Uniunea Europeană la consumul de țigări electronice de-a lungul vieții în rândul copiilor de 13 ani și pe locul 5 în rândul celor de 11 ani.
Poluarea din marile orașe afectează sistemul respirator
Conform datelor centralizate de INSP prin platformele oficiale de monitorizare a impactului mediului asupra sănătății, peste 15.000 de decese anuale sunt înregistrate în România direct din cauza poluării în general, țara noastră ocupând locul 8 la nivel european în ceea ce privește rata mortalității cauzate de mediu.
Doar expunerea prelungită la pulberile fine în suspensie (PM2.5) – provocate de trafic, încălzire rezidențială și industrie – cauzează anual aproximativ 25.000 de decese premature în România.
Pe lângă pulberile fine, poluarea cu dioxid de azot (provenit în special din traficul auto diesel) provoacă încă 3.500 de decese premature în fiecare an pe teritoriul țării.
Un exemplu simplu oferit de medicii pneumologi este cel al Capitalei. ,,Degeaba avem străzi pietonale în weekend, dacă mașinile blocate în jur poluează masiv la semafoare, lucru pe care autoritățile refuză să-l măsoare corect”, a spus prof.dr. Florin Mihălțan.
Soluția salvatoare: Schimbări majore la CNAS și în cabinetele medicale
Vestea bună este că autoritățile și medicii caută soluții să simplifice traseul pacientului. Dr. Bogdan Venersar, director general adjunct la Direcția Programe Curative de la CNAS (Casa Națională de Asigurări de Sănătate), a recunoscut deschis că medicii sunt distribuiți extrem de inegal în țară (unele județe au mulți pneumologi, altele deloc), iar pacienții sufocă spitalele în loc să meargă la policlinici. Pentru a schimba asta, CNAS a crescut din acest an stimulentele financiare pentru programul de ambulatoriu.
„Mulți pacienți se duc direct la spital și încercăm să-i aducem către ambulatoriu și către medicina de familie, să nu mai aglomerăm spitalele. De la 1 ianuarie 2026, a fost crescut punctul în ambulatoriu la 6,5 lei ... Vrem ca pacienții care se pot trata fără spitalizare să se adreseze direct medicului pneumolog din ambulatoriu”.
Mai mult, din toamna anului 2026, CNAS promite eliminarea celebrelor blocaje informatice : „Testarea noii platforme se termină în iunie, iar din august-septembrie va fi în funcțiune PIAS... Cu această nouă platformă vom putea face statistici corecte și vom introduce programarea electronică”, a explicat dr. Vinersar.
De asemenea, medicii vor ca spirometriile, testul care măsoară capacitatea plămânilor și arată vârsta plămânilor, să devină ceva banal în cabinetul medicului de familie, la fel ca o electrocardiogramă. Astfel, prin telemedicină, testul poate fi trimis instant și verificat de un specialist, scutind pacientul de drumuri lungi și cozi.
Speranța din laboratoare: Studiile clinice și tratamentele viitorului
Pentru pacienții care au nevoie disperată de medicamente de ultimă generație, Elena Brodeală, vicepreședintele Agenției Naționale a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale (ANMDM), a adus o rază de speranță. Chiar dacă birocrația generală este uneori încetinită de „constrângerile de buget”, instituția a eliminat complet restanțele din curtea sa:
„Pe partea de evaluare a tehnologiilor medicale ne încadrăm în termenul legal, nu mai avem restanțe. Dar studiile clinice sunt adevărata poveste de succes în România! Ele au trecut printr-o dezvoltare accelerată și reprezintă primul pas prin care pacienții pot avea acces gratuit la molecule noi, revoluționare, aflate în fazele finale, chiar înainte ca ele să fie autorizate oficial pe piață”.
Pentru ca pacienții să nu mai caute orbește ajutor, ANMDM a lansat un instrument digital extrem de util: „Am creat o platformă transparentă pentru studii clinice, chiar pe site-ul agenției. Acolo se găsesc informații complete și corecte despre studiile în desfășurare, centrele din țară și criteriile de includere, astfel încât orice potențial pacient să găsească imediat tot ce are nevoie”.
Mesajul medicilor este că plămânii noștri nu pot aștepta, fie că e vorba de un spray inhalator corect administrat, de un test de spirometrie făcut la timp, fie de accesul la o moleculă nouă, supraviețuirea depinde de un singur lucru: să mergem la medic înainte ca boala să ne oprească respirația de tot.
Bolnavii de plămâni au risc de insuficiență respiratorie atunci când se expun la temperaturi scăzute, când au de-a face cu suprainfecții bacteriene, mai ales dacă au avut și infecții virale în antecedente.
