Testul care îți spune ce vârstă au plămânii tăi. Dr. Magda Ciobanu explică de ce spirometria este „electrocardiograma” sistemului respirator
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Spre deosebire de inimă sau de stomac, plămânii nu dor. Din acest motiv, bolile respiratorii sunt adesea depistate mult prea târziu. Libertatea a stat de vorbă cu dr. Magda Ciobanu, medic primar pneumolog în cadrul Clinicilor Sfânta Maria din București, formator în pneumologie și tabacolog, despre o investigație esențială, dar prea puțin cunoscută de populație, spirometria.
Cuprins:
Spirometria este o investigație extrem de importantă, însă mulți români nu au auzit de ea
Cum le explicați pacienților ce înseamnă acest test?
Într-adevăr, oamenii nu știu de această investigație. Dacă atunci când merg la cardiolog sau la medicul de familie mai solicită din proprie inițiativă anumite teste, când vine vorba de spirometrie, majoritatea nu știu despre ce este vorba. Unii pacienți chiar o refuză dacă vin la o consultație decontată, pentru că nu îi înțeleg sensul.
Ar trebui să facem mult mai mult pentru ca oamenii să cunoască această investigație, care pentru plămâni este echivalentul electrocardiogramei (EKG) de la cardiologie. Spirometria măsoară debitele respiratorii, este complet neinvazivă și durează foarte puțin.
Când devine spirometria obligatorie?
Sunt situații clare în care testul se impune. De exemplu, acum suntem în perioada polenurilor, este puf peste tot. Dacă o persoană se trezește noaptea din somn pentru că respiră greu, tușește sau are dificultăți în a da aerul afară, iar aceste simptome durează mai mult de 3-4 zile, trebuie neapărat să facă o spirometrie.
Primăvara este un sezon critic, cu un risc mare de exacerbare a astmului sau a BPOC-ului (Boala Obstructivă Pulmonară Cronică) din cauza alergiilor la polen, iar tusea este o manifestare principală. La fel se întâmplă iarna din cauza frigului, sau vara, când oamenii stau mult în aer condiționat, „răcesc” și tușesc. Ei cred că este o banală răceală, dar în realitate, o infecție respiratorie poate declanșa o criză de astm sau o exacerbare a BPOC.
Dacă nu avem simptome, când ar trebui să facem acest test ca măsură de prevenție?
Preventiv, spirometria este esențială pentru fumătorul de peste 40 de ani, mai ales dacă tușește dimineața. Deși nu există un ghid cu reguli la fel de stricte ca în cazul screeningului pentru cancerul pulmonar, o spirometrie făcută o dată la 1, 2 sau 3 ani este suficientă și extrem de utilă pentru un fumător.
De asemenea, ar trebui să-și facă investigația, persoanele care lucrează într-un mediu cu noxe respiratorii sau cele care au în familie rude (inclusiv copii) cu astm, BPOC sau bronșite.
Spirometria este decontată de Casa de Asigurări de Sănătate
Care este traseul pacientului?
Traseul standard este: medic de familie care dă bilet de trimitere către medic specialist pneumolog sau alergolog, specialiști care pot face spirometrie.
Totuși, vreau să subliniez un lucru: de doi ani, medicii de familie sunt plătiți pentru consultații preventive. Orice persoană de peste 18 ani are dreptul la un control preventiv gratuit pe an la medicul de familie, care include și analize de bază. Medicul de familie știe foarte bine când este cazul să trimită un pacient la spirometrie.
Mai mult, prin PNRR, o mulțime de medici de familie au primit spirometre în cabinete și au învățat în rezidențiat cum să le folosească. Ei ar putea face măcar o spirometrie de screening în cabinet. Aparatele se utilizează foarte ușor. Din păcate, medicii de familie nu prea au timp deoarece sunt înglodați în atribuții administrative, dar sperăm ca noile programe să le reducă această povară. Dacă nu se face la medicul de familie, pneumologul are obligația să facă spirometrie tuturor pacienților trimiși cu bilet.
Dacă un pacient alege să facă testul în regim privat, cât costă?
În regim privat, o spirometrie costă în medie între 150 și 300 de lei, în timp ce Casa de Sănătate decontează în jur de 60 de lei.
La cabinetul privat, pacienții vin direct, fără filtrul altui medic. Mulți vin cu probleme respiratorii, dar uneori acestea țin de alte patologii învecinate. Ca o medie, aproximativ jumătate dintre pacienții care vin la consult au o spirometrie modificată. În cazul în care identificăm o boală obstructivă (astm sau BPOC), facem și testul cu Ventolin (testul de bronhodilatare) pentru a pune diagnosticul corect și a ghida tratamentul.
Spirometria arată „vârsta plămânilor”
Ce impact are asupra pacienților această informație?
Când facem spirometria, aparatul înregistrează debitele respiratorii și le compară cu valorile normale ale unei persoane de același sex, aceeași vârstă, înălțime și greutate, rezultatul fiind exprimat în procente. Însă putem calcula și invers: să vedem cărei vârste biologice îi corespunde performanța plămânului testat. Astfel, îi putem spune pacientului: „Plămânul tău funcționează ca cel al unei persoane de X ani”.
Exprimarea în „vârsta plămânului” este mult mai percutantă și are un impact psihologic uriaș în campaniile publice, mult mai mare decât să-i spui cuiva un procent statistic.
Îmi amintesc de un caz concret: un medic foarte cunoscut, care fuma mult și cu care aveam mereu dispute pe tema fumatului, a acceptat să-și facă o spirometrie. Avea 50 și ceva de ani, iar aparatul a arătat că plămânii lui funcționau ca ai unei persoane de 97 de ani. A fost complet șocat. După o lună m-a sunat și mi-a spus că niciun argument medical nu îl convinsese, dar imaginea plămânilor lui îmbătrâniți l-a mișcat atât de tare încât s-a lăsat definitiv de fumat.
Care este cel mai important mesaj pentru cei care amână testarea?
Problemele apar adesea din nepăsare sau ignoranță. De exemplu, mulți pacienți astmatici, dacă se simt bine o perioadă, cred greșit că s-au vindecat și opresc singuri tratamentul cu spray. Boala însă evoluează. Spirometria este simplă, rapidă și ne oferă o imagine clară a sănătății respiratorii, salvând vieți prin diagnostic precoce.
Spirometria trebuie făcută la fel ca orice altă examinare de rutină. Este un test simplu, nedureros, fără ace sau înțepături, care se face cu ajutorul spirometrului în care persoana supusă acestei examinări suflă, de trei ori la rând, în spirometru cam în același mod în care suflă șoferii în etilotest. Prin astfel de testări pot fi depistate suferințe pulmonare.
Persoanele care deja se știu cu probleme pulmonare trebuie să facă mai des acest test și să aibă grijă să nu se expună la frig, aerul rece fiind un iritant al mucoasei bronșice.
