Legea anti-ONG, care amenință cu dizolvarea organizațiilor, stârnește revolta asociațiilor de pacienți: „Populism de coteț, un pumn în gură!”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
O propunere legislativă controversată, inițiată de 55 de parlamentari AUR și adoptată deja de Senat cu sprijinul PSD, riscă să pună lacătul pe mii de organizații neguvernamentale din România. Proiectul obligă toate ONG-urile să publice numele donatorilor care contribuie cu sume de peste 5.000 de lei, sub sancțiunea suspendării imediate a activității și, în final, a dizolvării automate. Comunitatea Declic a inițiat o petiție online și a strâns deja peste 30.000 de semnături împotriva acestei inițiative. Liderii asociațiilor de pacienți din sistemul de sănătate românesc trag un semnal de alarmă cu privire la Legea anti-ONG, declarând pentru Libertatea că această inițiativă ar putea lăsa zeci de mii de pacienți cronici și bolnavi de cancer fără caravane medicale, screening-uri gratuite și sprijin vital.
Cuprins:
- Cezar Irimia, FABC: „Se încearcă punerea pumnului în gură. Ne ducem la CEDO!”
- Riscul dezastrului: „Dacă noi facem caravane și screening în mediul rural, chiar suntem de tot râsul Europei”
- Radu Gănescu, COPAC: „Bănuim că se fură și atunci îi taxăm pe toți. O aberație făcută doar pentru imagine!”
- Declic: „Modelul este cel al Ungariei lui Viktor Orbán, condamnată deja de UE”
Cezar Irimia, FABC: „Se încearcă punerea pumnului în gură. Ne ducem la CEDO!”
Revolta Federației Asociațiilor Bolnavilor de Cancer (FABC) care luptă pentru pacienții oncologici este uriașă. Cezar Irimia, președintele FABC, a declarat că acest proiect reprezintă un atac la un drept fundamental și o presiune imensă pusă pe cei care finanțează actul de caritate în România.
„Deja am semnat acea petiție unde peste 880 de asociații au semnat-o. Se încearcă punerea pumnului în gură vizavi de asociațiile de ONG-uri în general. Nu vreau să arăt cu degetul către nimeni, dar este o interzicere a dreptului internațional la asociere. Nu poate nimeni să ne interzică acest lucru, dar este și o presiune către sponsorii noștri care ne sprijină în proiectele pe care le desfășurăm, donatorii noștri, pentru a declara sumele pe care le dirijează către noi sau donațiile pe care le fac către noi”, a afirmat Irimia.
Președintele FABC amintește parlamentarilor că statul român are deja, în timp real, controlul total asupra fiecărui leu care intră în conturile asociațiilor de pacienți, datele fiind raportate transparent către multiple entități, inclusiv ANAF și Agenția Națională a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale (ANMDM).
„Aceste lucruri sunt deja în legislația românească, se declară, inclusiv instituțiile statului au toată această oglindă a sponsorizărilor și donațiilor prin ANAF, dar mai sunt și alte asociații și instrumente care pot verifica acest lucru. Donatorii și sponsorii noștri raportează aceste donații și sponsorizări către trei entități pe care le cunoaștem și noi. Este vorba de Agenția Națională a Medicamentului, asociația lor ARPIM - mă refer la industria pharma -, dar și către ANAF. La fel și noi raportăm către ANAF toată activitatea noastră financiară. Deci avem un bilanț, avem balanțe, suntem la fel de buni cetățeni ca și ceilalți”, a explicat Cezar Irimia.
Într-o scrisoare deschisă către Parlamentul României, ONG-urile semnatare, printre care și FABC își arată îngrijorarea cu privire la inițiativa legislativă pentru completarea Ordonanței Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații care va fi dezbătută în Camera Deputaților, în calitatea sa de Camera decizională.
„Dreptul de asociere nu poate fi restrâns sub pretextul transparenței. Transparența nu trebuie transformată în mecanism de control al societății civile”, se arată în scrisoarea deschisă.
Riscul dezastrului: „Dacă noi facem caravane și screening în mediul rural, chiar suntem de tot râsul Europei”
Cezar Irimia avertizează că, spre deosebire de demnitarii care legiferează doar pentru imagine, ONG-urile din sănătate acoperă găurile uriașe lăsate de stat în mediul rural. Închiderea sau blocarea acestor organizații ar fi o catastrofă medicală.
„Măsurile propuse sunt neconstituționale, pentru că la prima abatere se vorbește despre închiderea ONG-ului respectiv, fără o hotărâre judecătorească. Nu știu cine a scris acest proiect de lege, nu știu cum a trecut de comisiile de sănătate... Nu știu dacă toți care au votat știu conținutul acestei legi, mă îndoiesc de acest lucru, dar cu siguranță noi ne-am mobilizat și vom lua atitudine. Această lege este o aberație, o modalitate de a ne justifica activitatea în Parlament, nicidecum de a face ceva pentru societatea din România și așa greu încercată. Dacă noi, ca asociație de pacienți, facem caravane, ne ducem, facem educație sanitară, facem screening chiar în mediul rural, dacă fac și lucrurile acestea fără să completeze cu nimic, ca de obicei, chiar suntem de tot râsul Europei,” a spus liderul FABC, care a precizat recent că de 10 ani încoace, tratamentele bolnavilor de cancer sunt întrerupte o dată sau de două ori pe an.
Dacă proiectul legislativ va trece de Camera Deputaților, FABC anunță măsuri extreme și blocarea legii la nivel internațional.
„Dacă va trece și de Camera Deputaților și merge la promulgare, atunci vom sesiza Avocatul Poporului, cât și instituțiile europene, pentru că se încearcă această interzicere a activității sponsorilor, în primul rând, eliminarea noastră prin lipsa acestor bani prin care noi desfășurăm toate proiectele. În primul rând la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) vom sesiza, și vom sesiza și toate asociațiile europene și internaționale unde noi suntem afiliați, pentru a face lobby ca în România să nu se întâmple acest dezastru”.
Radu Gănescu, COPAC: „Bănuim că se fură și atunci îi taxăm pe toți. O aberație făcută doar pentru imagine!”
Poziția este susținută în totalitate și de Radu Gănescu, președintele Coaliției Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice (COPAC), care demontează ideea că acest proiect ar ajuta la combaterea banilor la negru, considerând inițiativa o formă de pedeapsă colectivă absurdă, un „populism de coteț”. „Este o propunere fără o bază solidă. Am observat că doar se discută în numele transparentizării. La ora actuală, orice ONG trebuie să-și pregătească documentația fiscală, bilanțurile, la fel ca orice altă companie, adică nu există excepții. În sănătate, mai au obligații în plus: depun în fiecare an la Agenția Națională a Medicamentului listele cu sponsorizările primite. (...) Eu, ca asociație de pacienți, pot să fiu controlat atât de organele fiscale sau de alte entități, așa cum se întâmplă. Ne controlează cei de la MIPE atunci când derulăm proiecte europene și facem raportări, pentru că fiecare bănuț este transparent”.
Gănescu atrage atenția că amenințarea cu dizolvarea forțată a asociațiilor care omit raportările este un abuz nemaiîntâlnit în mediul privat românesc.
„Faptul că dacă nu depui astfel de documente financiare... cumva există riscul să te dizolve, să te închidă, mi se pare cel mai mare risc al acestui proiect. Este absolut exagerat. Nici la societățile comerciale, care nu-și depun bilanțurile cu ani de zile, nu se închid. Mi se pare că există aceeași paralelă ca și discuția publică de anul trecut cu concediile medicale: bănuim că se fură, dar nu știm cine fură și atunci îi taxăm pe toți. Acum, pe discuția cu ONG-urile, bănuim că se fură, că sunt bani la negru, dar nu știm cine, așa că îi taxăm pe toți. Să mai vină o legislație în plus ca să spună oamenilor că trebuie să devenim noi transparenți, mi se pare o aberație făcută doar să dea imagine pentru cei care au făcut-o,” a spus Radu Gănescu.
Președintele COPAC a spus că spitalele din România sunt pline de cazuri grave pentru că: „Sănătatea nu este o prioritate pentru noi. O punem pe ultimul loc, după ce rezolvăm toate celelalte trebuințe de bază”, motiv pentru care aproape jumătate din românii cu boli pulmonare grave nu știu că sunt bolnavi.
Declic: „Modelul este cel al Ungariei lui Viktor Orbán, condamnată deja de UE”
Strigătul de disperare al asociațiilor de pacienți se aliniază cu campania masivă demarată de platformele civice. Proiectul, votat deja în Senat în ciuda avizelor negative clare venite de la Consiliul Legislativ, Consiliul Economic și Social și Comisia pentru Drepturile Omului, este văzut ca o tentativă clară de cenzură.
Alexandru Haiduc, coordonatorul campaniei Declic, explică pericolul major la care sunt expuși cetățenii de rând care vor doar să ajute o cauză:
„Scopul acestei legi nu este transparența. Este intimidarea. E lesne să ne închipuim că oameni care donează către ONG-uri care luptă împotriva corupției, a mafiei lemnului sau a egalității de gen ar putea avea de suferit dacă numele lor devine public. Plenul Senatului a ignorat mai multe avize negative și avertismentul specialiștilor. Acum e rândul Camerei Deputaților să arate că România nu o ia pe urmele Ungariei lui Orbán”.
Activiștii reamintesc că modelul copiat de parlamentarii de la București este o rețetă toxică, deja declarată ilegală la nivelul Uniunii Europene. Ungaria a fost condamnată încă din anul 2020 de Curtea de Justiție a UE tocmai pentru că o lege similară încălca grav libertatea de asociere și dreptul fundamental la viață privată.
Actul decizional se află acum în mâinile deputaților. Comunitatea Declic face un apel disperat către public pentru a semna petiția națională Respingeți Legea anti-ONG și cere Parlamentului respingerea proiectului în orice formă ar ajunge la vot, înainte de a bloca definitiv solidaritatea din România.
MarinPreda 27.05.2026, 01:58
Bla bla blaaaaa ... atunci sa desființam transparenta de peste tot. Este aberant. De ce le este frica ongurilor de transparenta? Ca o sa aflam cine blochează barajele? Autostrăzile? Pai hai sa vedem cine sta în spatele recorder, în spatele declic. Daca sunt corecți sa ne spună.