Adela vă sfătuiește în sex și iubire. „Ne-am împăcat, dar mi-e frică să nu afle de aventura pe care am avut-o cât am stat despărțiți”

Scrie-i Adelei pe adresa scrieadelei@libertatea.ro şi citește în Libertatea sfaturile ei.

Dragă Adela,

Ştiu că probabil primeşti mesaje în fiecare zi de la oameni diferiţi şi poate nu ai timp să le răspunzi tuturor, dar aş dori că eu să fiu printre cei norocoşi. Chiar am nevoie de un sfat, dar nu îmi permit să vorbesc despre asta oricui, având în vedere că lumea este foarte rea şi te judecă.

Să încep prin a mă prezenta. Mă numesc Adriana, sunt din Focşani şi am 18 ani, încă merg la liceu şi am de aproape 3 ani o relaţie cu un băiat. Vara aceasta m-am angajat într-un pub, totul a fost ok, până când un băiat a început să își facă prezenţa în fiecare dimineaţă, la cafea, la acel pub în care am lucrat timp de o luna de zile. În acea lună, timp de câteva zile, încerca să se bage în seama cu mine, eu nu am cedat uşor vorbelor lui, totuşi fiind unele foarte frumoase şi dulci. Într-o zi, primesc cerere de prietenie pe Facebook de la el, am acceptat-o, m-am gândit că nu e nimic rău având în vedere că mă ştiam pe mine că nu o să dau curs la vorbele lui, în caz de mă bagă în seama. Fiind foarte insistent, i-am răspuns.

Uşor, uşor, tot prin insistenţele lui cu mesajele, am început să vorbim mai mult pe Facebook, mai apoi să mă invite să beau cafeaua cu el dimineaţă. Am acceptat fiindcă eram la muncă şi nu mă simţeam ca şi cum ieşisem cu altcineva la cafea, fiindcă eu lucrăm de fapt acolo. Dându-ne în vorbă, am început să ne cunoaştem şi să ne permitem să facem glume unul cu altul. Asta a ţinut cam 3 săptămâni, zi de zi era acolo, vorbeam şi râdeam cât îmi permiteau timpul şi clienţii.

În acel timp, eu nu prea mă mai înţelegeam cu prietenul meu, ne certăm mereu din orice chestie banală. Cunoscând acest băiat, am prins drag de el şi aveam încredere oarecum să îi spun de relaţia mea. Îmi dădea sfaturi, mă înţelegea şi mă asculta. La câteva zile, prietenul meu şi cu mine am decis să ne despărţim, pentru că nu ne mai înţelegeam absolut deloc. Şi nu din cauza acestui băiat, pentru că nu ştia nimic de el. Am început să mă văd mai des cu Alex, chiar şi în timpul liber. De la un tim,p observasem că voiam să stau din ce în ce mai mult în prezenţa lui, iar el simțea la fel. Ceva m-a atras la el foarte tare, iar în una din seri m-am sărutat cu el. Apoi, în fiecare seară, făceam acelaşi lucru: ne vedeam, ne sărutăm ne îmbrăţişam, ne spuneam lucruri frumoase. El se îndrăgostise nebuneşte de mine, eu încă eram pe gânduri, deşi nu mai eram cu prietenul meu, mă simţeam prost faţă de el, pentru că am ajuns să fac acele lucruri, să ies cu altcineva doar abia ce încheiasem relaţia cu el.

Într-o seară, m-am dus la el cu cea mai bună prietenă, Alex mai avea un prieten. Am stat cu toţii am râs şi povesteam lucruri amuzante din copilărie. În acea seară am rămas singuri, rămăsese să mă conducă el acasă. Atunci m-am culcat şi cu el. Dar nu a fost o partida lungă, simţeam că nu e ok ce fac şi l-am împins după mine. Asta la 1 minut după ce începusem. Nu l-a deranjat atunci, spunându-mi că e ok reacţia mea şi că nu îl deranjează, că mă înţelege. O săptămână nu a mai insistat să o facem. După o săptămână, a încercat, iar eu l-am respins frumos, atunci el a început să se supere, spunându-mi că el vrea o relaţie cu mine, pentru că se atasase foarte mult . Iar eu am spus că nu e ok şi să terminăm tot.

În acea seară m-a condus acasă fără să scoată un cuvânt pe drum. Intrând în casă, la vreo 10 minute, primesc mesaj lung de la el. Spunându-mi că el chiar îşi dorea o relaţie cu mine că sunt exact pe placul lui, dar cu toate astea ar vrea să nu mai vorbim deloc şi că tot ce s-a întâmplat între noi să fie doar o amintire frumoasă. Am acceptat asta pentru că îmi lipsea foarte tare prietenul meu Marius, am început să realizez că de fapt el este pentru mine, şi nu altcineva, şi că a fost o prostie să mă văd cu un alt băiat în neştirea lui. Am realizat cât de dor îţi poate fi de un om cu toate defectele lui şi crizele de nervi, de toate tâmpeniile pe care le făcea şi de absolut tot ceea ce făceam cu el şi cât de tare îl voiam înapoi și îmi doream să ne împăcăm.

Bineînţeles că am început să îl caut că o disperată şi să fac într-un fel să ne vedem să-i spun cât de mult îl iubesc şi că nu mai vreau să ne despărţim vreodată. Desigur că ne-am împăcat pentru că el a început să plângă şi mi-a spus aceleaşi lucruri. În prezent totul este mult mai bine, comunicăm mult mai mult şi nu ne mai certăm atât de des sau din orice.

Acum, că ţi-am povestit „aventura” mea cu acest băiat, vreau să îţi zic că îmi e foarte frică să nu afle Marius de această aventură, pentru că sigur ne vom despărţi definitiv considerându-mă o femeie ușoară. Spune-mi cum aş putea scăpa de această frică? Care este părerea ta? Te rog, ajută-mă, nu vreau să îl pierd, îl iubesc prea mult. Gândul că m-am culcat cu un alt băiat mă omoară, nu pot să dorm noaptea, regret foarte tare. Te rog, dă-mi un sfat, sunt disperată să nu afle sau în caz că află, ce i-aş putea spune? Îţi mulţumesc tare mult.

Adela răspunde:

Dragă Adriana,

Faptul că ești într-o relație cu Marius nu te transformă în posesiunea lui. Dacă el se supără că tu ai ieșit într-o seară cu altcineva, într-o perioadă în care voi doi nu mai erați împreună, înseamnă că te consideră un obiect, pe care dorește să îl folosească după bunul lui plac. Dar tu ești o ființă umană, care are propriile trăiri și emoții, care are dreptul să interacționeze liber și cu alte ființe. Dacă tu nu ai fi avut această experiență cu celălalt băiat, cum ai fi putut să-ți dai seama cu siguranță că Marius este cel pe care ți-l dorești? Așa, ai un termen de comparație, clar și sigur. Altă dată, când va mai apărea vreun băiat să-ți spună vorbe dulci, vei ști unde se va ajunge și vei avea mai multă putere să te stăpânești. Atât tu, cât și Marius, sunteți foarte tineri, aveți nevoie de experiențe de viață pentru a vă clădi caracterul – e ceva normal. De altfel, poate că și el a trecut prin asemenea situații, de unde poți să știi? Nu e necesar să vă mărturisiți chiar toate lecțiile de viață, unele pot să doară și e mai bine așa. Nu trebuie să te simți vinovată pentru asta, ți-am mai spus: e ceva normal. Dacă află, poți să minimalizezi importanța situației. În definitiv, a fost doar un minut de slăbiciune, după care ți-ai revenit și ai știut imediat pe cine iubești. Momentul acela scurt în care i-ai cedat celuilalt băiat a fost exact clipa de care ai avut nevoie ca să știi pe cine să alegi. Nu are de ce să se supere, nu a fost nimic de fapt. Dacă ție îți este foarte clar acest aspect, vei scăpa de sentimentul de vinovăție, și vei avea puterea să pledezi pentru nevinovăția ta în cazul în care iubitul tău va afla. Dar, în definitiv, de ce să afle?!

VIDEO EXCLUSIV / ”Râmaru a murit ca un laș, cerând iertare”. Ioan Chiș, fost șef de penitenciar în perioada comunistă, a fost, la Jilava, martorul execuției criminalului-violator în serie

Urmărește-ne pe Google News