„Misterul” nuanțelor culorilor ouălor de Paște explicat de dr. Andreea Ciubotaru, laureata Galei Doctorului Digital

Culoarea nu este o „etichetă” fixă

Conform specialiștilor spitalului de Oftalmologie Infosan, culoarea nu există pentru ochiul nostru ca o proprietate imuabilă a unui obiect.

 „Oul nu vine cu un bilețel pe care scrie ‘verde’ sau ‘albastru’. Ochiul captează lumina reflectată, iar creierul interpretează informația în funcție de lumină, fundal și comparația cu alte culori din jur”, a precizat dr. Andreea Ciubotaru, medic oftalmolog premiat recent la Gala Doctorului Digital.

Această interpretare este susținută de fenomenul numit constanța culorii. Un studiu publicat în Journal of Vision explică faptul că sistemul nostru vizual încearcă să ignore schimbările de iluminare pentru a menține aspectul constant al obiectelor, însă procesul poate varia semnificativ între indivizi.

Mecanismul vederii: Conurile și contextul

Oamenii au, în mod obișnuit, trei tipuri de conuri în retină pentru vederea colorată. Totuși, contextul vizual poate „păcăli” aceste celule.

• Contrastul simultan: Aceeași nuanță poate părea radical diferită dacă este așezată pe o față de masă albă sau lângă un cozonac rumen.
• Opoziția cromatică: Creierul poate fi determinat să vadă culori care nu există fizic în imagine (precum roșul dintr-o poză compusă doar din gri și cyan) prin simpla interpretare a contrastului de vecinătate.

Când diferențele devin o problemă medicală: 4 cauze medicale

Dr. Andreea Ciubotaru, medic primar oftalmolog la Infosan, subliniază că, deși variațiile de percepție sunt adesea normale, există afecțiuni care modifică vizibil spectrul cromatic: „Dacă nuanțele par dintr-odată mai șterse, mai ciudate sau mai greu de diferențiat decât înainte, recomandăm un consult oftalmologic de îndată. O schimbare recentă în percepția culorilor nu ar trebui ignorată”.

Principalele cauze medicale identificate de specialiștii Infosan includ:

1. Deficiența de vedere cromatică (daltonismul)

Cea mai cunoscută cauză este deficiența de vedere cromatică, numită popular daltonism. În cele mai multe cazuri, este o condiție genetică și afectează mai ales diferențierea dintre anumite nuanțe de roșu și verde. Mai rar, pot exista dificultăți în distingerea albastrului și galbenului.

2. Cataracta

Cataracta poate modifica și ea felul în care sunt percepute culorile. Pe măsură ce cristalinul se opacifiază, culorile pot părea mai șterse, mai gălbui sau mai puțin vii. Uneori, oamenii observă nu doar că văd mai încețoșat, ci și că lumea parcă își pierde din claritate și din intensitatea cromatică.

3. Degenerescența maculară legată de vârstă (DMLV / AMD)
Macula este zona retinei responsabilă de vederea centrală fină, de detalii și de o parte importantă din percepția clară a culorilor. În degenerescența maculară legată de vârstă, culorile pot părea mai estompate, mai puțin precise sau diferite față de cum erau percepute înainte.

4. Afecțiuni neurologice sau leziuni ale creierului

Percepția culorilor nu ține doar de ochi, ci și de creier. Dacă sunt afectate zonele cerebrale implicate în procesarea informației vizuale, pot apărea schimbări în felul în care sunt recunoscute sau interpretate culorile.

Un studiu de referință publicat de pregistioasa The Lancet confirmă că modificările în sensibilitatea la contrast și percepția culorilor sunt adesea primele semne clinice ale degenerescenței maculare, înainte ca acuitatea vizuală să scadă dramatic.

Fie că este vorba de o particularitate congenitală sau de contextul luminos de la masa de Paște, modul în care vedem lumea este unic. Totuși, pentru a ne asigura că „aparatul” nostru vizual funcționează corect, monitorizarea schimbărilor bruște este esențială.

Potrivit specialiștilor spitalului Infosan, percepția culorilor face parte din felul în care ne orientăm în lume, recunoaștem obiecte, citim semne, alegem alimente, observăm detalii și ne bucurăm de lucrurile simple. Inclusiv de un coș cu ouă vopsite, unde unii văd verde, alții albastru, iar alții spun foarte hotărât: „Nu, e clar turcoaz!”

Numită de prof. dr. Florin Baltă, la Gala Doctorului Digital „un lider de generație care a confirmat”, dr. Andreea Ciubotaru a explicat pentru Libertatea că sfaturile medicale obținute din instrumente de inteligență artificială pot fi periculoase dacă sunt folosite în locul unui consult medical.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE