Muzeul Pușkin din Chișinău. Perioada exilului marelui poet rus, cu idile, petreceri, dueluri, jocuri de cărți și ”Evgheni Oneghin”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Fondatorul literaturii ruse moderne a trăit în exil, la 450 de kilometri de București, în perioada 1820-1823. Casa-Muzeu ”Aleksandr Pușkin” stă mărturie despre trecerea furtunoasă prin Basarabia a bărbatului îndrăgostit de versuri și de femei.
Cuprins:
Nu există ghid turistic al Chișinăului care să nu trimită la o adresă situată aproape de centrul capitalei moldovene: strada Anton Pann, numărul 19. În curtea interioară, cu acces pe o alee pietruită, blocată pentru traficul rutier, după o clădire cu pereți roz și ferestre maronii este casa cu două încăperi ce poartă aura și însemnele trecerii lui Alexandr Pușkin prin fosta provincie românească, aflată sub oblăduire rusă.
Doar două locuințe originale în care a trăit marele poet există: un apartament la Sankt Petersburg și această bojdeucă din Chișinău, unde a stat aproximativ două luni din cei trei ani de ședere forțată în actuala Republică Moldova.
Expulzat din Rusia pentru scrierile sale antidespotice, inclusiv o epigramă la adresa generalului Aleksandr Arakceev și oda ”Libertatea”, Pușkin e deportat din ordinul țarului Alexandru I, intrigat de influența revoluționară a băiatului cu origini nobiliare din Țarskoe Selo (acum parte din orașul Pușkin).
Legăturile cu mișcarea revoluționară Eteria
Pușkin ajunge în Basarabia în septembrie 1820, când avea 21 de ani. Scapă de Siberia doar la insistențele prietenilor săi, poetul Vasili Jukovski și istoricul Nikolai Karamzin, care intervin la curte în favoarea tânărului cu porniri efervescente și discipol al iluminismului francez.
La Chișinău, intră sub supravegherea protectorului său, generalul Ivan Inzov, guvernator suprem al provinciei, care trebuie să-i tempereze și pornirile mondene: se afundă în numeroase escapade amoroase, e prezent la petrecerile cele mai dichisite, umblă cu pistolul în buzunarul vestonului, pregătit pentru dueluri iscate din nimicuri, se pierde în lungi partide de cărți.
Trăiește o viață furtunoasă, caută cu fervoare iubiri trecătoare, de la dame din înalta societate, până la prostituate pescuite din speluncile Chișinăului. Cultivă legături cu mișcarea revoluționară ”Eteria”, direct cu capii organizației, Alexandru Ipsilanti și frații Cantacuzino, dar și cu boierii de origine greacă, unde e nelipsit de la baluri.
”Opera lui a a strâns laolaltă ca într-un lexicon întreaga bogăție, vigoare și suplețe a limbii ruse, scoțându-i la lumină toate posibilitățile. Pușkin constituie un fenomen extraordinar și, poate, unic al vieții spirituale a poporului rus” Nikolai Gogol, prozator și dramaturg rus
Idilă cu fosta iubită a lui Byron
Așa o cunoaște și pe frumoasa Calipso Polihroni, despre care existau zvonuri că ar fi fost o vreme iubita lui Byron. Legătura lor e descrisă de Costache Negruzzi, care l-a cunoscut personal pe Pușkin în orașul de peste Prut:
”Calipso îmbla tot singură. Numai Pușkin o întovărășea, când o întâlnea la grădină. Cum vorbeau ei (căci Calipso nu știa decât grecește și românește, limbi care Pușkin nu le înțelegea), nu știu. Se vede că la 22 ani a poetului și 18 ani a curtizanei n-aveau trebuință de mult înțeles. Pușkin mă iubea, și găsea plăcere a-mi îndrepta greșalele ce făceam vorbind cu el franțozește. Câteodată șădea și ne asculta ore întregi pre mine și pre Calipso vorbind grecește; apoi începea a-mi recita niscai versuri de-a lui pre care mi le traducea”.
Povestea poemului ”Țiganii”
”La Chișinău, Pușkin a stat în trei case diferite, dar două dintre ele nu mai există”, ne spune ghidul Casei Memoriale, arătând spre macheta unei construcții cu două etaje, copie la scară redusă a unei alte locuințe vremelnice a poetului. Apoi ne îndreaptă privirea către un desen care-l plasează pe Pușkin în mijlocul unei șatre.
Legenda spune că, în timpul unei vizite la câteva moșii din apropierea Chișinăului, Pușkin a nimerit pe drum într-o tabără de țigani, unde s-a îndrăgostit de Zamfira, fata bulibașei. A zăbovit apoi zile-n șir în pădure, alături de frumoasa tânără, cu care a legat o idilă doar din priviri, căci nu vorbeau aceeași limbă.
S-a trezit însă singur, într-o dimineață, părăsit, și a aflat abia mai târziu că Zamfira fusese ucisă de iubitul ei țigan.
În 1824, la un an după ce a părăsit Chișinăul pentru Odessa, Pușkin a scris poemul ”Țiganii”, inspirat din povestea romantică trăită în Basarabia.
Primele 16 strofe din Evgheni Oneghin, scrise într-o noapte
Într-o sală amenajată special în 1993, un manuscris care poartă amprenta vremii e una dintre piesele de rezistență ale muzeului. Sunt primele pasaje din capodopera ”Evgheni Oneghin”, scrise cu mâna lui Pușkin.
E povestea unei iubiri neîmplinite, un roman în versuri ale cărui 16 strofe de început au fost scrise într-o noapte, pe 9 mai 1823, cu puțin timp înainte de a pleca din Chișinău.
”A terminat însă opera în 7 ani, 4 luni și 17 zile”, completează ghidul.
Din apropiere, portretele dramatice ale eroului principal și al Tatianei, dragostea sa, vorbesc parcă și ele despre colosala creație a lui Pușkin, transpusă în libret de operă de Ceaikovski.
”Evgheni Oneghin” nu e însă singura lucrare a lui Pușkin din Basarabia. Tot aici a scris ”Frații haiduci”, ”Fântâna din Bahcisarai” și ”Prizonierul din Caucaz”, care se numără printre cele mai frumoase poezii din portofoliul său.
Răpus într-un duel cu baronul francez d'Anthes
După exilul de la Chișinău și Odessa, Pușkin a revenit la Sankt Petersburg, unde o cunoaște pe frumoasa Natalia Goncearova la un bal somptuos, cadru surprins într-un alt tablou găzduit de muzeul din capitala Moldovei.
Cei doi se căsătoresc în 1831, au patru copii, două fete și doi băieți, dar Pușkin moare, șase ani mai târziu, într-un duel cu baronul francez d'Anthes, care devenise atracția balurilor petersburgheze și ar fi avut o idilă cu soția poetului. Lovit în orgoliu și dominat de gelozie, i-a cerut parizianului reglarea conturilor cu pistolul. Un glonte tras în stomac avea să-i fie fatal.
„Din pricina tristeții, a plictiselii și a sărăciei, își bate joc de cei din jurul său, se deghizează, se bate în duel, se îmbată, joacă la cărți și face curte la femei. Căci iată un fapt de netăgăduit. Pe unde trece Pușkin, femeile răsar, ca din pământ, și legăturile galante se înfiripă. Nici un moment, viața lui nu va fi scutită de dragoste” Henry Troyat, autor biografie Pușkin, despre perioada poetului la Chișinău
Pereți fisurați de la construcția unui bloc
Casa Memorială Pușkin are numeroase fisuri în pereți, din 2011, de la trepidațiile produse în timpul construcției unei clădiri cu opt etaje din apropierea muzeului. Construcția a fost atunci oprită, blocul nu s-a mai ridicat, dar daunele se văd și acum în structura muzeului.
”În expoziție există frecvent circa 250 de exponate legate de perioada în care Pușkin a locuit la Chișinău. Dar dispunem de peste 3.100 de obiecte, astfel încât nu suntem nevoiți niciodată să cumpărăm sau să împrumutăm din alte părți atunci cînd dorim să organizăm alte evenimente legate de marele poet rus”, spune ghidul Muzeul Pușkin.
![Război pe salarii la Antena 1! Cât primește Irina Fodor la Asia Express și ce scrie în contractul secret al lui Radu Vâlcan [GALERIE FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/XyXk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlL3RRZ0Jkb1Z2dnhxZmNPMm9uRmpJbmpKczhCN0ttVFR5OUxFS2pWaFUuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
![Aici se duc banii din televiziune! Intrați în vila de lux cu 7 camere a familiei Fodor: Au un măslin uriaș în curte și bucătărie de 22 mp [30 FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/Ldyk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlL2E2OWFNRk9WcHd0TUJLZEs1UWtzbm9DVE9zdW9Tb0V5MDZIdUowWGQuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
