Metoda, numită mapping preoperator prin stimulare transcraniană magnetică navigată, funcționează ca un sistem avansat de GPS cerebral, permițând medicilor să identifice și să protejeze la milimetru centrii vitali ai pacienților. Doi pacienți vor fi operați astăzi, folosind neuromonitorizarea intraoperatorie, o tehnică utilizată în timpul intervențiilor chirurgicale pentru a supraveghea în timp real funcția sistemului nervos cu scopul de a preveni leziunile neurologice definitive.

,,Harta creierului”, realizată înainte de operație

Această inovație deschide o sesiune de intervenții neurochirurgicale de o complexitate extremă, desfășurate în cadrul unui curs internațional de înaltă specializare organizat de Asociația pentru Neurochirurgie „Constantin Arseni”, în parteneriat cu o echipă de elită sosită din Spania, de la Hospital Universitario „Marqués de Valdecilla” din Santander la spitalul bucureștean.

Spre deosebire de abordările clasice, tehnologia de ultimă generație deținută de spitalul bucureștean permite scanarea și maparea funcțiilor cerebrale fără ca pacientul să simtă vreo durere.

Dr. George Petrescu, medic specialist neurochirurg, explică în ce constă această premieră tehnologică și care sunt avantajele ei majore: „În clinica noastră, de aproximativ 8 ani utilizăm, fiind singurul centru din țară care are această tehnologie, un mapping preoperator dintr-o tehnologie care se numește stimulare transcraniană magnetică navigată. Practic, această metodă ne permite să realizăm o hartă a funcțiilor motorii și a funcțiilor limbajului, într-un mediu sigur, noninvaziv pentru pacient.”

Marele beneficiu al acestei hărți 3D preoperatorii este flexibilitatea pe care o oferă echipei medicale atunci când anatomia clasică este modificată din cauza dezvoltării unei tumori. În plus, tehnologia devine o plasă de siguranță pentru cazurile extrem de delicate:

„Avantajul este că, în anumite situații, anumiți pacienți nu pot tolera o intervenție cu pacientul treaz și atunci această tehnologie ne poate ajuta să avem măcar orientativ o hartă a funcțiilor limbajului.”, a explicat dr. George Petrescu.

Premiera constă în realizarea acestui mapping preoperator, fiindcă intervenții neurochirurgicale cu grad ridicat de complexitate, care necesită neuromonitorizare intraoperatorie, au mai fost făcute în acest spital, dar și în alte centre din țară.

Harta din creier și trezirea pacientului pe masa de operație

Pentru a salva pacienții ale căror tumori s-au dezvoltat chiar în centrii vitali, medicii fac o mișcare de șah medical: combină această hartă 3D realizată în avans cu o altă tehnică spectaculoasă – neuromonitorizarea intraoperatorie cu pacientul trezit din anestezie.

„Sunt niște tehnici avansate de monitorizare a anumitor funcții ale pacientului pe parcursul operației, fie că el este adormit sau treaz, pentru a identifica zonele importante din creier și a le proteja atunci când îndepărtăm o leziune, fie că este vorba de o tumoră sau de o leziune vasculară. Dacă tumora este lângă fibrele care se ocupă de limbaj, atunci trebuie să trezim pacientul pentru că el, evident, adormit nu poate vorbi, și să identificăm, să facem o hartă a locurilor importante din creier, astfel încât să găsim echilibrul cât mai bun între rezecția tumorală și beneficiul funcțional al pacientului post-operator ”, a explicat dr. Ioana Petrescu, medic neurochirurg la „Bagdasar-Arseni”.

Deși ideea de a fi conștient în timp ce ești operat pe creier pare de necrezut, procesul este ghidat pas cu pas de o echipă extinsă, din care face parte în mod obligatoriu un psiholog care vorbește în permanență cu pacientul.

„Primul cu care ia contactul pacientul este anestezistul, bineînțeles, care îl trezește și care pregătește practic tranziția și ulterior un psiholog și un coleg de-al nostru stau cu pacientul și efectuează testele respective în timp ce se urmează un protocol anume de stimulare. Nu e chiar simplu să fii treaz și în același timp să te opereze pe creier. În general sunt pacienți tineri, foarte bine consiliați înainte.”, a mai spus dr. Ioana Petrescu.

Dacă pe unii pacienți îi îngrozește gândul de a fi operați treji, pe alții nu. „O parte dintre pacienți au fost chiar entuziasmați, dacă putem numi așa, faptul că vor fi treji pe parcursul intervenției”, a precizat dr. George Petrescu.

Un bărbat de 35 de ani a acceptat să fie treaz în timpul operației pentru a-și păstra vorbirea

Miza uriașă a acestei tehnologii combinate se vede cel mai bine în cazul unui pacient în vârstă de 35 de ani, care are o formațiune tumorală localizată chiar în aria limbajului. În prezent, tânărul are doar o minimă afectare a funcției vorbirii, însă o operație clasică l-ar fi putut lăsa cu un deficit sever. Astăzi, el va fi operat de neurochirurgii de la Spitalul Clinic de Urgență „Bagdasar-Arseni”.

„Riscul ar fi de a încerca să scoatem leziunea cât mai mult, iar pacientul să rămână cu deficit de vorbire. Practic, aceste două tehnici combinate ne vor ajuta în sala de operație ca să realizăm o rezecție cât mai extinsă cu păstrarea funcției pacientului, funcției vorbirii”, a spus dr. George Petrescu.

În aceeași zi, medicii intervin și în cazul unei femei de 46 de ani care a suferit o sângerare masivă în trunchiul cerebral—considerat „centrul vieții” din creier. Deși pacienta prezintă deja un deficit motor (paralizie parțială) produs de sângerare, neuromonitorizarea le va permite chirurgilor să găsească calea cea mai sigură pentru a ajunge la leziune fără a provoca daune suplimentare.

Cât de des se face neuromonitorizare intraoperatorie. Diferența dintre România și Spania

Volumul de muncă și organizarea medicală diferă considerabil între cele două țări partnere în acest program:

• La Spitalul „Bagdasar-Arseni” (București): Medicii români utilizează tehnica de neuromonitorizare intraoperatorie de aproximativ 2 ani. Cazurile care au indicație pentru utilizarea acestor tehnici apar săptămânal în clinică, iar medicii fac eforturi să le efectueze de fiecare dată când este nevoie. Până în prezent, s-a efectuat deja un număr destul de mare de cazuri.
• La Hospital Universitario „Marqués de Valdecilla” (Spania): În centrul medical din Santander, această procedură se efectuează de o perioadă mult mai lungă, încă din anul 2008. Medicii spanioli realizează în mod curent în jur de o operație la una sau două luni pentru pacienții treji, deși pentru pacienții adormiți tehnica este utilizată mult mai des. Spania dispune de mult mai multe servicii de neurochirurgie raportat la numărul total de pacienți față de România.
• Dr. Carlos Velasquez, medicul neurochirurg sosit din Spania, a salutat progresele echipei din București:„În primul rând, este o plăcere să fiu aici și să interacționez cu dr. Ioana Petrescu și cu echipa ei. Am făcut această procedură, cred că din 2008, când au început mentorii mei. Cred că este o oportunitate uimitoare pentru a îmbunătăți colaborarea dintre două departamente de medicină și cred că este un avantaj pentru ambele părți .” – Dr. Carlos Velasquez.

Subfinanțarea din sistem: Tehnologia salvatoare este limitată de prețul consumabilelor

Deși aceste intervenții de la „Bagdasar-Arseni” dovedesc capacitatea medicilor români de a opera la standarde occidentale, realitatea economică din spitalele de stat rămâne una dură. Consumabilele speciale folosite pentru a rula aceste programe de monitorizare costă sute de euro pentru fiecare pacient în parte și nu sunt decontate integral de stat. Dr. Ioana Petrescu a atras atenția asupra acestei probleme de finanțare, dar și a lipsei de personal specializat: „Cred că e o problemă la nivel național, limitată de fonduri, pentru că, evident, toată tehnologia necesită consumabile. Toate costă, încep de la niște sute de euro, bineînțeles, și nu toate sunt decontate per pacient. Asta este o mare problemă, pentru că nu toate consumabilele se decontează. Folosim foarte multă tehnică nouă, care nu este decontată per pacient de stat și de aici sunt câteva probleme. Dar, momentan, putem să facem asta… din fondurile spitalului”

Pe lângă costuri, o altă barieră majoră este lipsa programelor de formare naționale. În timp ce în Spania există specializări stricte în acest domeniu, „România nu școlește per se neurofiziologi”, subliniază medicii. Este nevoie urgentă de realizarea unui program prin care să se pregătească profesional o echipă multidisciplinară (chirurg, neurolog, anestezist, psiholog) capabilă să redea pacienților șansa la o viață normală, fără sechele neurologice permanente.

Operația pe creier cu pacientul treaz este cea mai sigură metodă pentru tumorile din zone critice. Medicii neurochirurgi de la Spitalul Județean Galați au realizat, anul trecut o operație pe creier cu ajutorul Sistemului de Neuronavigație, prin care unei femei i-a fost extirpată o tumoră cerebrală.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE