Oaspeții care plătesc o noapte de cazare la un hotel au așteptarea firească de a păși într-un spațiu igienizat corespunzător. Cu toate acestea, prețul ridicat al unei camere sau numărul de stele de pe fațadă nu reprezintă întotdeauna o garanție a curățeniei impecabile.
Cuprins:
O discuție recentă pe platforma Reddit a scos la iveală realitatea din spatele ușilor închise, unde angajați și foști lucrători din industria hotelieră au detaliat compromisurile făcute zilnic pentru a face față volumului uriaș de muncă, relatează publicația slovacă Blic, parte a trustului Ringier.
Mărturiile arată o practică generalizată: din cauza timpului extrem de limitat alocat fiecărei camere, igienizarea temeinică este adesea înlocuită de un aranjament vizual rapid, menit doar să creeze impresia de curățenie.
Una dintre cele mai frecvente avertismente lansate de foștii angajați vizează vesela și paharele lăsate la dispoziția oaspeților pe noptiere sau în baie. Deși mulți turiști presupun că acestea sunt igienizate în mașini de spălat vase la temperaturi înalte, realitatea din teren este complet diferită.
Un fost angajat al unui hotel de lux a recunoscut că paharele erau pur și simplu clătite rapid în chiuveta din baie de către cameriste, fără detergent special sau dezinfectat adecvat. Un alt lucrător a dezvăluit că, pentru a economisi timp, paharele din sticlă erau curățate folosind un spray antibacterian destinat suprafețelor generale, în timp ce alții au mărturisit că petele dificile de ceai sau cafea de pe cești erau îndepărtate direct cu înălbitor.
Standardul intern al multor unități vizează doar ca obiectele să arate curat la o primă vedere, motiv pentru care mulți dintre cei care au lucrat în domeniu spun că refuză categoric să mai folosească vesela din camere.
Principala cauză a acestor deficiențe de igienă este presiunea timpului. O fostă menajeră care a lucrat într-un hotel de top în timpul studiilor a explicat că norma zilnică varia între 20 și 25 de camere pentru un singur schimb de opt ore. În aceste condiții, timpul alocat unei singure camere era de doar 15-20 de minute.
În acest interval scurt, o singură persoană trebuia să schimbe lenjeria de pat, să curățe baia, dușul și oglinzile, să golească coșurile de gunoi, să aspire și să spele pe jos. Situația devenea critică atunci când unii oaspeți lăsau în urmă o mizerie ieșită din comun, moment în care cameristele erau nevoite să recurgă la scurtături pentru a nu depăși programul.
Angajatele cu vechime le învățau pe cele noi cum să ocolească procedurile oficiale: în loc de aspirarea completă a mochetei, se aduna doar părul vizibil cu mâna, iar suprafețele se ștergeau sumar doar acolo unde existau pete evidente.
Efectele acestor proceduri grăbite devin evidente atunci când sunt folosite metode moderne de verificare. Un utilizator a povestit cum a decis din curiozitate să pornească o lampă cu lumină ultravioletă (UV) într-o cameră dintr-un hotel de calitate superioară, iar imaginile descoperite pe mocheta și mobilierul aparent curate l-au determinat să regret rapid experimentul.
Discuția a adus în prim-plan și o comparație între hoteluri și spațiile de cazare închiriate în regim privat, precum apartamentele Airbnb. Persoane care se ocupă de curățenia acestor spații susțin că ele pot oferi, în multe cazuri, garanții mai bune de igienă.
Spre deosebire de hoteluri, unde husele de plapumă sau cuverturile groase sunt spălate rar, la doar câteva luni, în apartamentele private lenjeria se schimbă complet după fiecare oaspete, iar vesela este spălată în mașina de spălat vase, eliminând riscurile clătirii sumare la chiuvetă.