Tradiţii şi superstiții de Paşte, în diferite culturi
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Învierea Domnului este una dintre cele mai importante sărbători creștine. Înainte de Paște, dar și în ziua cea mare a Învierii, oamenii respectă o serie de tradiții și superstiții, rolul lor fiind diferit în fiecare cultură. Descoperă tradiții și superstiții de Paște în diferite culturi.
Cuprins:
Dacă în România, vopsitul ouălor este una dintre cele mai cunoscute și urmate tradiții de Paște, peste tot în lume se urmează obiceiuri în această zi mare de sărbătoare. Vezi cum se sărbătorește Învierea Domnului în diferite culturi!
Tradiții de Paște în România
Înroșirea ouălor și ciocnirea acestora în ziua mare a Învierii Domnului este unul dintre cele mai răspândite obiceiuri în ziua de Paște. Potrivit legendei, Maica Domnului a așezat un coș de ouă lângă crucea Domnului, iar acestea s-au înroșit din sângele picurat din rănile Lui. Astfel, acest obicei a rămas unul dintre cele mai puternice și în ziua de azi, când evenimentul de încondeiere reprezintă un simbol al renașterii, veseliei și primăverii.
Mersul la biserică, în noaptea de Înviere, pentru Lumina Sfântă, este un alt obicei urmat de creștini. O lumânare aprinsă de Lumina scoasă de preot din altar, cu care românii merg acasă și păstrează restul lumânării, după ce s-a stins flacăra. Acest obicei simbolizând Învierea și biruința luminii în fața întunericului.
În perioada sărbătorii Paștelui, românii pregătesc și o serie de rețete culinare specifice perioadei. Rețete de pască, preparate din miel și o mulțime de rețete de prăjituri de casă pentru masa în familie.
Tradiţii de Paşte în diferite culturi
În Grecia, pregătirile pentru Paște încep în Joia Sfântă, când se face pâinea de Paști sau tsoureki și ouăle sunt vopsite în roșu, simbol al sângelui lui Hristos. În Vinerea Mare nu se gătește decât supa tradițională tahinosoupa, care este făcută din miel și tahini.
În Sâmbăta Sfântă, bucătăresele se pun pe pregătit bucate, care vor fi duse la miezul nopții la biserică. Acolo sunt sfințite de preoți pentru a fi servite apoi în Duminica Paștelor.
În Bulgaria, de Paște, pe lângă bucatele delicioase care se pun pe masă, gospodinele primesc de la membri familiei sau de la oaspeți flori precum lalele, iriși și narcise. Tradițiile bulgare de Paști seamănă foarte mult cu cele românești. Aici ciocnitul ouălor este considerat mai amuzant decât mâncatul lor și mesajul tradițional ortodox pascal: „Hristos a înviat!” cu răspunsul „Adevărat a Înviat” se spune 40 de zile după ziua de Paște.
În Germania, Paștele se numește „Ostern”, denumirea fiind legată de zeița anglo-saxonă a primăverii, Eostre. Copiii au, de obicei, aproximativ trei săptămâni de vacanța de Paște. În plus, nimeni nu lucrează în Vinerea Mare, Sâmbăta și Duminica.
Paștele în Israel are o semnificație specială, deoarece ritualurile creștine au rădăcini în tradițiile evreiești. Celebrarea Paștelui evreiesc, care comemorează exodul evreilor din captivitate, în Egipt, a fost legată de Paște (în ebraica Pasach) încă de la început.
De pe masa de Paște, în Rusia, nu trebuie să lipsească pașka. Este un desert cremos în formă de piramidă, pregătit cu brânză proaspătă, ouă, migdale, stafide și unt. Un alt fel de mâncare pregătit este kulich, o pâine tradițională făcută din ouă, drojdie, smântână și unt. Este acoperit cu glazură albă și nuci sau fructe uscate.
Iepurașul este un simbol foarte important pentru Sărbatoarea Paștelui în Anglia. Acesta „ascunde” ouă și cadouri prin casă, pe care copiii le caută în dimineața de duminică. Paștele este sărbătorit prin schimb de ouă, dar și de daruri. Acestea pot fi bani, haine, ciocolată și coșulețe cu flori.
În Olanda, în perioada sărbătorilor Pascale se organizează petreceri, carnavaluri și parade de sărbătoare, acolo unde oamenii participă cu bucurie. Femeile pregătesc masa de sărbătoare, de unde nu lipsește preparatul tradițional Paasbrood, o pâine dulce cu struguri și stafide, dar nici ouăle colorate și florile de primăvară.
În Mexic, sărbătoarea de Paști se întinde pe o perioadă de două săptămâni, timp în care se celebrează o serie de evenimente petrecute în trecut.
În Italia, clopotele bisericii se opresc în Joia Mare și se face liniște până în ziua de Duminică. În toată această perioadă, oamenii sunt mai liniștiți și mai tăcuți, amintindu-și de răstignirea lui Iisus. În dimineața zilei de Duminică se aud din nou clopotele, care anunță Învierea Domnului, iar oamenii se adună la masă și consumă produse tradiționale precum friptură de miel și salată de ouă fierte.
Cele mai ciudate tradiții de Paște în lume
În sudul Guatemalei, străzile sunt acoperite cu covoare colorate în timpul Săptămânii Mari, în pregătirea zilei de Vinerea Mare. Covoarele sunt realizate din flori, fructe, legume, nisip, rumeguș colorat.
În Filipine, pentru că este o țară catolică, în fiecare an, în Vinerea Mare, este o tradiție anuală în care câțiva oameni sunt crucificați pentru a cinsti răstignirea lui Iisus.
În Florența, există o tradiție pe care oamenii o respectă de sute de ani, care poartă denumirea de „Scoppio del Carro”, unde o căruță este împodobită și plină de artificii, și este condusă pe străzile orașului de oameni îmbrăcați în costume colorate. Arhiepiscopul Florenței aprinde un fitil în timpul Liturghiei de Paști, pe care îl duce afară la căruță și aprinde artificiile. Acest obicei este menit să asigure o recoltă bună.
În Finlanda, copiii se îmbracă în costume de vrăjitoare, se machiază, își pun eșarfe în jurul gâtului, poartă crenguțe de salcie decorate cu pene și merg pe străzi, din casă în casă, pentru a cere ouă de ciocolată.
În Corfu, Grecia, în dimineața zilei de sâmbătă, în ajunul Paștelui, oamenii obișnuiesc să arunce de la fereastră diferite vase din ceramică ce sunt umplute cu apă.
Sursă foto: 123rf.com
Sursă info: standard.co.uk
