Plăcuța pe care scrie cu litere austere de tipografie prusacă „Achtung! Staatsgrenze!” (n.red. trad. - „Atenție! Graniță de stat!”) marchează granița de stat, însă pe pajiștea montană Feistritzer Alm, nimeni nu pare să îi acorde vreo atenție. Turiștii trec nestingheriți pe lângă ea, bicicliștii își sprijină ghidoanele de stâlp, iar vacile pasc liniștite de o parte și de alta a liniei imaginare. La cabana Schutzhütte Oisternig, drumeții își savurează berile reci fără să le pese în ce țară se află exact. Granițele oficiale s-au tot schimbat în această regiune de-a lungul secolelor, însă măreția Alpilor a rămas neschimbată.
Acesta este farmecul traseului Alpe-Adria, o rută de lungă distanță creată în comun de Austria, Slovenia și Italia, relatează publicația The Guardian. Proiectul conectează baza muntelui Grossglockner, cel mai înalt vârf din Austria, de coasta Mării Adriatice.
Traseul complet măsoară 750 de kilometri, fiind mult prea lung pentru o vacanță obișnuită de vară. Cu toate acestea, organizatorii au conceput o buclă de 135 de kilometri, perfectă pentru a fi parcursă într-o săptămână. Cu etape zilnice moderate, între 15 și 24 de kilometri, ruta oferă o experiență multiculturală condensată într-un spațiu montan de o frumusețe rară.
Punctul de plecare pentru această buclă este orașul austriac Villach. Din satul Carintian Feistritz, drumul desparte pajiștile alpine înalte și continuă direct spre Italia. Pe măsură ce Austria rămâne în urmă, peisajul se deschide spectaculos spre Alpii Iulieni. În apropiere de Schutzhütte Oisternig se află capela Maria Schnee, iar dincolo de ea se întind dealurile verzi și crestele stâncoase care taie cerul senin.
Coborârea spre satul italian Valbruna se face prin umbra pădurilor de pin, populate de fluturi și poteci șerpuite. În Valbruna, istoria alpinismului este prezentă la fiecare pas. Aici se găsește biblioteca Julius Kugy, denumită după scriitorul și alpinistul legendar rodat în aceste regiuni.
Născut într-o familie slovenă din Gorizia pe vremea Imperiului Austriac, Kugy este considerat cel care a deschis Alpii Iulieni pentru exploratori, promovând mereu respectul și fascinația față de natură.
Ruta continuă din Valbruna, traversează râul Saisera și urcă prin păduri de molid către Sanctuarul Monte Lussari, un sat-pelerinaj situat pe creastă, unde tradiția spune că Fecioara Maria s-a arătat în anul 1360. Dincolo de micile magazine de suveniruri, panorama asupra lanțurilor muntoase din împrejurimi oferă imagini memorabile.
Unul dintre cele mai spectaculoase puncte ale traseului îl reprezintă lacurile glaciare Fusine. Cu ape de un verde-albăstrui intens, cele două lacuri par desprinse din ilustrate. De la marginea apei, traseul urcă solicitant spre Cabana Zacchi, situată la 1.380 de metri altitudine, chiar la picioarele peretelui stâncos care marchează granița cu Slovenia.
Seara la cabană oferă o incursiune în gastronomia locală, de la ragu de căprioară și ardei copt pe grătar, până la frico, o specialitate tradițională din brânză Montasio.
Trecerea în Slovenia se face prin valea verdantă Sava, ajungând în stațiunea Kranjska Gora. Intrarea în țară este lină, însă ieșirea spre Austria devine un adevărat test de rezistență. Pentru a reveni pe teritoriul austriac, drumeții trebuie să traverseze Alpii Karavanke și să atingă cel mai înalt punct al rutei, vârful Schwarzkogel, situat la 1.842 de metri altitudine.
Urcușul continuu trece prin pajiști și păduri adânci, oferind la nord priveliști panoramice asupra lacurilor de un albastru electric din Carintia, iar la sud asupra crestelor slovene. Pe creastă, pietrele albe de hotar marchează linia de frontieră într-un mod discret. Dacă timp de milenii Alpii au reprezentat bariere fizice și culturale, traseul Alpe-Adria demonstrează cum muntele poate deveni un spațiu al conexiunii și al liberei circulații.