Șapte din primele zece destinații din România nu au mai fost atractive pentru turiștii români în 2026, arată datele INS. Constanța, singura mare excepție
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Românii au început să apese frâna când vine vorba despre vacanțele petrecute în propria țară, în timp ce călătorii străini accelerează vizitele în marile centre urbane și pe litoral, configurând o schimbare profundă pe piața ospitalității în primele opt luni ale anului 2026. Conform unei analize realizate de BIBI Touroperator pe baza datelor furnizate de Institutul Național de Statistică (INS), șapte dintre primele zece mari destinații turistice ale României au pierdut turiști autohtoni comparativ cu anii 2024 și 2025.
Cuprins:
- Românii reduc durata vacanțelor: scăderi severe în Bihor, Suceava și Vâlcea
- Turiștii străini schimbă trendul: sosirile cresc pe linie în toate județele
- Capcana paturilor goale: oferta s-a mărit, dar gradul de ocupare s-a prăbușit
- Soluțiile cerute de operatori: tichete de vacanță pe termen lung și stimularea incoming-ului
Cele zece județe și centre urbane monitorizate — Constanța, București, Brașov, Cluj, Sibiu, Mureș, Prahova, Bihor, Suceava și Vâlcea — concentrează împreună 67,8% din totalul sosirilor și 71,8% din înnoptările raportate la nivel național. Deși interesul cetățenilor străini a crescut în mod spectaculos în toate aceste zone, dinamica nu compensează în totalitate reticența publicului român, punând în dificultate hotelierii din destinațiile tradiționale de munte și balneo.
Românii reduc durata vacanțelor: scăderi severe în Bihor, Suceava și Vâlcea
Scăderea cererii interne este vizibilă nu doar prin prisma numărului mai mic de persoane care s-au cazat, ci mai ales prin reducerea duratei medii a sejururilor.
Județul Bihor a consemnat cel mai abrupt recul al înnoptărilor românilor față de 2025, cu o scădere de 19,3%, în timp ce numărul sosirilor s-a diminuat cu 11,8%. Comparativ cu aceeași perioadă din 2024, prăbușirea înnoptărilor românilor în Bihor depășește 20%.
O tendință similară a lovit județul Suceava, unde sosirile românilor au scăzut cu 9,9%, iar nopțile petrecute în unitățile de cazare au coborât cu 17,7%.
În Vâlcea, scăderile au fost de 7,2% la sosiri și de 16,1% la înnoptări. Marile zone urbane și montane nu au fost nici ele ocolite: Bucureștiul a înregistrat un declin de 9,2% la sosirile românilor și de 8,8% la înnoptări, iar județul Brașov a pierdut 6,1% la sosiri și 5,9% la înnoptări față de 2025. În cifre absolute, Brașovul a pierdut în ultimii doi ani aproximativ 125.000 de sosiri și 225.000 de înnoptări ale cetățenilor români raportat la nivelul din 2024. Scăderi ceva mai moderate au fost raportate în Cluj și Prahova.
Singurele excepții notabile unde românii au venit în număr mai mare sunt Constanța, Sibiu și Mureș. Litoralul a dominat autoritar clasamentul, Constanța atingând 1,81 milioane de sosiri și 5,60 milioane de înnoptări ale românilor, marcând un avans de 15,5%, respectiv 16,1% față de primele opt luni ale anului precedent. În același timp, Sibiul a consemnat o creștere de 4,2% la sosirile interne, iar Mureșul a urcat cu 5,1%.
Turiștii străini schimbă trendul: sosirile cresc pe linie în toate județele
Dacă românii au fost mai prudenți cu bugetele de călătorie, segmentul de incoming a furnizat o surpriză de proporții: sosirile călătorilor străini au crescut în toate cele zece destinații analizate, iar numărul nopților de cazare ale acestora a urcat în nouă dintre ele.
Prahova a consemnat cel mai mare salt procentual la sosirile de turiști de peste hotare, cu o creștere de 25,0% față de 2025 și un plus de 16,9% la înnoptări. Constanța s-a plasat pe poziția a doua ca ritm de creștere al vizitatorilor internaționali, cu un plus de 23,7% la sosiri (ajungând la 52.400) și 17,3% la înnoptări.
Capitala României a rămas magnetul principal pentru călătorii internaționali în valori absolute, adunând aproximativ 719.000 de sosiri (+4,6%) și 1,67 milioane de înnoptări ale străinilor (+5,5%) în intervalul ianuarie–august.
Creșteri de peste două cifre s-au raportat și în Bihor (+18,8% sosiri), Mureș (+15,1%), Cluj (+12,5%) și Sibiu (+11,7%). Singura anomalie pe acest segment a apărut în Vâlcea, unde, deși numărul sosirilor străine a urcat cu 7,4%, înnoptările au scăzut ușor cu 0,9%, semn că vizitatorii externi au ales tranzitul sau popasurile scurte.
Capcana paturilor goale: oferta s-a mărit, dar gradul de ocupare s-a prăbușit
Analiza evidențiază o discrepanță îngrijorătoare între ritmul investițiilor în spații de cazare și cererea efectivă din piață. În primele opt luni din 2026, capacitatea de cazare pusă în funcțiune în cele zece destinații a crescut cu 5,8%, totalizând 44,39 milioane de locuri-zile. În schimb, cererea cumulată exprimată prin numărul total de înnoptări (români și străini) a avansat cu doar 2,4%.
Efectul direct al acestei asimetrii a fost scăderea gradului de utilizare a capacității de cazare în nouă din cele zece destinații turistice. În Sibiu, spre exemplu, deși numărul total de înnoptări a crescut, capacitatea disponibilă a urcat cu 12,5%, trăgând gradul de ocupare în jos de la 26,1% la 24,3%. În Mureș, indicatorul a scăzut de la 32,4% la 31,3%.
Cele mai dramatice reduceri ale gradului de ocupare au fost înregistrate în Bihor, unde indicele a plonjat de la 33,4% la 27,6% (o scădere de 5,8 puncte procentuale), și în Suceava, care a coborât de la 28,0% la 22,6% (-5,4 puncte procentuale). În București, utilizarea a scăzut de la 47,0% la 44,6%, iar în Brașov s-a redus la 24,4%.
Singurul județ din întregul grup care a reușit să își îmbunătățească rata de ocupare a fost Constanța. Pe fondul cererii masive din sezonul estival, litoralul a urcat de la un grad de utilizare de 47,0% în 2025 la 48,9% în 2026, un avans net de 1,9 puncte procentuale, reușind să absoarbă cu succes și extinderea de 11,7% a locurilor disponibile.
Soluțiile cerute de operatori: tichete de vacanță pe termen lung și stimularea incoming-ului
Evoluțiile din teren demonstrează că turismul din România trece printr-un punct de inflexiune în care vechile mecanisme de creștere nu mai funcționează de la sine. Adrian Voican, președintele BIBI Group4Travel, atrage atenția că piața internă dă semne clare de epuizare și că sprijinirea acesteia trebuie dublată de măsuri legislative ferme.
Conform reprezentantului industriei, cifrele indică o schimbare structurală pe care operatorii nu o mai pot ignora, chiar dacă anul 2026 are toate șansele să depășească reperele istorice prepandemice din 2018 și 2019.
Adrian Voican a subliniat că deschiderea continuă de noi locuri de cazare fără o creștere corespunzătoare a numărului de nopți petrecute de clienți afectează profitabilitatea. În acest context, operatorii solicită un nou cadru predictibil pe cinci ani pentru acordarea voucherelor de vacanță, precum și aplicarea efectivă a primei de incoming promise de guvernanți, pentru ca România să atragă sejururi mai lungi și venituri consistente din piețele externe.
