În perioadele grele, de criză și de temeri, precum pandemia sau războiul, oamenii mănâncă pe fond de stres, își caută inconștient liniștea, supraviețuirea și confortul în farfuria de mâncare și ajung, în scurt timp, să aibă probleme mari cu greutatea și cu sănătatea.
Cuprins:
Nutriționistul recomandă 10 pași simpli prin care oamenii își pot pregăti mintea și corpul pentru o perioadă în care amenințările externe pot amplifica amenințările interne:
„Un exemplu extrem de concludent este perioada pandemiei, în special lunile de început, când 90% din populația globului s-a îngrășat. Această informație face parte din memoria colectivă recentă, iar comportamentul uman a fost același la scară mondială: supraalimentare și consum mare de alimente «îngrășătoare» pentru liniștire și «siguranță». Iar rezultatul rapid a fost: multe kilograme în plus. Acum însă, traversând deja o perioadă încărcată de temeri, după o perioadă de pandemie de 2 ani, spun că este nevoie să trecem efectiv la acțiune și să nu mai picăm în aceeași capcană. Este nevoie să creăm contextul propice pentru ca salvarea să vină din interior și nu doar din exterior”.
Iată ce ai de făcut:
„În perioadele care generează emoții puternice, precum imprevizibilul, frica de suferință sau de schimbare, cele despre care vorbim atât de des în zilele acestea, creierul omului activează butonul de alarmă și intră în ceea ce numim „modulul de supraviețuire”. Astfel, el trimite persoana către cele mai la îndemână soluții pentru a o liniști și a-i aduce confort, echilibru interior sau plăcere. Farfuria de mâncare, gustările dulci sau sărate, întâlnirile cu familia în jurul mesei sunt cele mai scurte și la îndemână căi de a aduce liniște unei persoane, astfel că ajungem ca inconștient să facem abuz de aceste momente ale zilei pentru a ne trăi liniștea și pacea, indiferent de ceea ce se întâmplă în jurul nostru. Relația cu mâncarea este una distorsionată în perioade de genul acesta, ea devenind alimentatorul păcii interioare, menită să stingă războiul interior declanșat de războiul exterior. Mâncarea, sursa noastră de energie de zi cu zi, se convertește acum, în vremuri de temeri, în instrument de supraviețuire mentală și emoțională, în generator și propulsor de speranță” explică Anca Alungulesei, terapeut în nutriție.
Și alegerile alimentare pe care oamenii le fac inconștient în momentele în care emoțiile îi trimit către mâncare sunt altele decât cele care respectă regulile de zi cu zi: „Pe lângă programul haotic de mese care ajunge să respecte doar orarul emoțiilor interioare, nu și pe cel al rațiunii, perioadele provocatoare din punct de vedere emoțional ne conduc în mod inconștient către alegeri alimentare diferite, altele decât alegerile pe care le facem în perioadele în care suntem liniștiți, fericiți și în siguranță. Astfel, ajungem să alegem produse care nu încurajează silueta și sănătatea, ci doar au rolul de a ne conduce către o zonă de autoliniștire internă, dar care este de scurtă durată.
Altfel spus, în perioadele în care oricum simțim că ne este greu și suntem invadați de tot felul de sentimente de panică și neliniște, amplificate de lipsa plăcerilor zilnice și a stării naturale de confort, primul lucru „salvator” care ne vine în minte este mâncarea. Iar comportamentele alimentare cele mai frecvente din această perioadă sunt cele în care persoanele simt nevoia de a crește consumul de zahăr, de carbohidrați rapizi, dar și ronțăielile crocante (dulci ori sărate). Poftele amplificate de carbohidrați au legătură directă cu nivelul scăzut de serotonină din organism (hormonul fericirii). Conform studiilor, carbohidrații (de orice tip) sunt esențiali în producția și reglarea nivelului de serotonină din organism, iar serotonina este esențială în reglarea stării noastre de spirit. Iată cum mâncarea devine un mecanism natural de autoreglare la nivel biochimic în organism. Însă efectul de siguranță și plăcere pe care îl oferă este unul foarte scurt. Și apoi mecanismul de autoliniștire se repetă”, explică specialistul în nutriție.
FOTO: Profimedia