5 fapte de care ar trebui să ținem cont când judecăm noua lege în domeniul drogurilor propusă de USR
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Cu o lege scrisă pe genunchi, comunicată prost și care pare că a luat în surprindere chiar și pe membrii partidului, USR anunță mai întâi că a salvat tineretul României de pericolul drogurilor, pentru ca mai apoi să primească bună parte din furia propriului electorat ca un bumerang.Ce face noua lege: înăsprește pedepsele pentru traficul de droguri și toate operațiunile asociate lui și trece ”etnobotanicele” pe același plan cu celelalte droguri de risc și mare risc.
Ceea ce nu face această lege însă este să rezolve cele mai grave probleme asociate consumului de droguri în România: insuficiența locurilor la tratament al adicției, lipsa finanțării programelor de harm reduction, anemica prevenție pe care o derulează instituțiile.
În loc să aleagă soluția leneșă a înăspririi pedepselor, USR ar fi putut încerca să copieze modelele occidentale în domeniul ”drug policy”, cum sunt cele promovate de Cehia sau Portugalia.
- România nu mai este de ani buni raiul magazinelor de vise
Principalul argument adus de inițiatoarea legii, Lavinia Cosma, pentru proiectul care a fost votat în unanimitate de parlamentari este că, în România, ”traficul și consumul de etnobotanice iau amploare pe zi ce trece”. Așa scrie și pe site-ul USR în anunțul că legea a trecut.
Acest lucru este însă fals, dacă ne uităm la date.
”Legalele”, etnobotanicele sau noile substanțe psihoactive (NSP), cum sunt ele denumite în rapoartele Agenției Naționale Antidrog, au cunoscut o perioadă de consum maxim în anul 2010, după ce intraseră pe piața drogurilor din România în 2009.
Boom-ul din acea perioadă a însemnat inclusiv că mai mulți consumatori de droguri clasice au trecut pe ”legale” sau au început să-și injecteze combinații de heroină cu etnobotanice.
Rezultatele au fost dezastruoase: a crescut numărul urgențelor medicale și au triplat rata de injectare la consumatorii care au început să le prefere heroinei sau să le combine cu aceasta.
Chiar dacă sunt foarte periculoase, pentru că au efecte imprevizibile și mereu apar noi combinații de substanțe, în ultimii trei-patru ani, monitorizarea ANA arată o tendință de stabilizare a consumului de ”legale”.
Etnobotanicele nu mai sunt atât de ușor disponibile și populare, cum erau în urmă cu 8 ani. Dacă, în 2011, procentul adolescenților de 16 ani care experimentaseră la un moment dat în ultimul an cu etnobotanice era de 4,2%, în 2016 procentul scăzuse - încet, dar sigur- la 3,1%.
Ba mai mult, și numărul capturilor Agenției Naționale Antidrog de NSP sau ”etnobotanice” sunt, potrivit agenției, în scădere.
2. Trei sferturi din capturile polițiștilor sunt mai mici de 5 grame
Criticați dur de o parte din propriul electorat, USR-iștii s-au apărat consecvent spunând că legea nu lovește în consumatori, ci mărește numai pedepsele pentru traficul de droguri.
Dacă legea ar fi fost făcută și consultând ONG-iștii din domeniu, de pildă, inițiatorii ar fi înțeles că, din teren, diferențierea între ”posesie pentru consum” și ”posesie pentru trafic” a fost și până acum, și rămâne în continuare la latitudinea polițistului.
Și, tradițional, brațul legii nu s-a întins după ”peștii mari”, după cei care manevrează cantitățile de kilograme de droguri, ci a preferat leneș să țintească schimburile mărunte între consumatori.
Astfel, după cum scrie chiar ANA într-un raport pe anul trecut:
”Peste 74% din numărul total de capturi reprezintă capturi mai mici de 5 g, acestea fiind realizate pentru canabis, MDMA, heroină, medicamente cu conținut stupefiant și cocaină și doar puțin peste 2% din numărul total de capturi reprezintă capturi mai mari de 1 kg”
- Sinteză ANA, pentru anul 2018
Dintr-un total de 4139 de capturi de droguri, câte a numărat DIICOT în raportul de anul trecut, doar 78 au fost capturi semnificative: peste 1000 de grame/250 de comprimate.
La nivelul instanțelor de judecată, în anul 2017 au fost înregistrate 746 de dosare penale în regimul drogurilor, adică 1,24% din totalul dosarelor penale înregistrate la nivelul tribunalelor.
Ponderea persoanelor condamnate pentru infracțiuni legate de regimul drogurilor la nivelul tribunalelor este de 17,45% din numărul total al persoanelor condamnate definitiv (5404), arată rapoartele ANA pentru anul 2017 (ultimul raport).
3. Harm reduction, politica prezentului în țările occidentale. ”Un ac costă zece cenți, o infecție cu HIV/SIDA e de un milion de ori mai scumpă”
”Un ac costă zece cenți, o infecție cu HIV/SIDA este de un milion de ori mai scumpă” Aceasta este filosofia-ax a programelor de harm reduction. Am auzit fraza prima dată acum doi ani, la o conferință în Lituania, de la cehul Pavel Bem, fost primar al orașului Praga și membru al Comisiei globale de politici privind drogurile (Global Comission on drug policy).
Harm reduction este conceptul-cheie care definește tendințele actuale în domeniul politicilor în materie de droguri.
O abordare de tip support, don’t punish, care se îndepărtează de pedepsirea și marginalizarea consumatorilor de droguri și merge spre sprijin, educație, prevenție a bolilor asociate consumului.
Harm reduction se referă la politicile și activitățile menite să reducă riscurile (medicale, sociale, economice) asociate consumului de substanțe psihoactive la consumatorii activi care nu vor sau nu se pot opri din utilizarea drogurilor. Completează, fără a contrazice, politicile centrate pe abstinență. La consumatorii de droguri injectabile, nucleul „harm reduction” constă în două tipuri de intervenții: programele de schimb de seringi, prin care sunt oferite seringi și alte materiale sterile consumatorilor activi şi sunt colectate, cu scopul de a fi distruse, cele folosite, şi programele de tratament substitutiv cu metadonă, pentru dependenţii de heroină.
Pavel Bem a fost primarul capitalei Praga, poziție din care a putut aloca și din bugetul local bani pentru harm reduction. Spre deosebire de România, care a avut sincope uriașe în finanțarea programelor de harm reduction, în mare parte finanțate doar cu sprijinul organizațiilor internaționale, Cehia a finanțat complet din bugete publice -de stat sau locale - aceste programe, care au unele dintre cele mai înalte de acoperire a potențialilor beneficiari la nivel european.
Cehii au înțeles că nu este realist să țintești la o societate completă „liberă de droguri” sau la o politică de „toleranță zero”.
Societatea civilă a fost principalul motor al schimbării. Astăzi, experții în sănătate publică dau Cehia ca exemplu de politici eficiente în domeniul consumului de droguri, mulțumită ratelor scăzute de supradoze, prevalenței joase a infecției cu HIV/SIDA (sub 1%) și faptului că n-au înregistrat nicio epidemie de HIV în rândul utilizatorilor de droguri injectabile.
4. Este nevoie de mai multe locuri în centrele de tratament, nu de mai mulți dependenți după gratii
La nivel național, există mai mult de 20.000 de dependenți de opioide - cei mai mulți dintre ei sunt bărbați (81%), tineri (47% au între 25 și 34 de ani), iar heroina este principalul drog de consum (datele ANA).
Peste 9.000 dintre consumatorii de droguri injectabile locuiesc în București - ceea ce înseamnă că din 1000 de bucureșteni, 5 își injectează droguri. Dintre aceștia, o majoritate covârșitoare își injectează heroină: 94%, restul metadonă și ”legale”.
Dependența de heroină poate fi tratată, dar pentru acest lucru este nevoie de centre pentru tratamentul specializat și comprehensiv al adicției. Oamenii au nevoie de:
- tratament substitutiv cu metadonă
- psihoterapie.
1.500 de locuri - este numărul total de locuri pentru tratarea dependenței de heroină, din programele derulate de ANA, Ministerul Sănătății, Administrația Națională a Penitenciarelor și furnizorii privați
1.500 de locuri pentru 20.000 de consumatori care își injectează heroină, expunându-se zilnic la o multitudine de riscuri, de la hepatite la HIV.
Fără îndoială, multiplicarea centrelor și locurilor de tratament al dependenței de opioide ar fi fost o măsură mult mai oportună decât creșterea măsurilor punitive.
5. Experiența Portugaliei arată că dezincriminarea posesiei și consumului sunt vitale pentru inversarea epidemiilor de dependență de droguri
În 2001, Portugalia a decis să dezincrimineze consumul și posesia pentru toate tipurile de droguri ilicite. Mulțumită acestei decizii și a unor măsuri rotunde în zona de harm reduction, Portugalia a reușit să scadă semnificativ numărul supradozelor, să oprească răspândirea infecției cu HIV/SIDA în rândul consumatorilor și să reducă infracționalitatea asociată drogurilor.
18 ani mai târziu, România trebuie să poarte discuțiile pe tema drogurilor cu mult mai puțină frică și mai multe priviri în curtea țărilor care s-au luptat cu probleme similare și au știut să le facă față.
![Război pe salarii la Antena 1! Cât primește Irina Fodor la Asia Express și ce scrie în contractul secret al lui Radu Vâlcan [GALERIE FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/XyXk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlL3RRZ0Jkb1Z2dnhxZmNPMm9uRmpJbmpKczhCN0ttVFR5OUxFS2pWaFUuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
![Aici se duc banii din televiziune! Intrați în vila de lux cu 7 camere a familiei Fodor: Au un măslin uriaș în curte și bucătărie de 22 mp [30 FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/Ldyk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlL2E2OWFNRk9WcHd0TUJLZEs1UWtzbm9DVE9zdW9Tb0V5MDZIdUowWGQuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
