Ambasadorul României la Chișinău a rămas stupefiat când a văzut un recent sondaj de opinie

Un recent sondaj din Republica Moldova arată că 40% îl fac responsabil pe Putin și 27% Statele Unite pentru războiul din Ucraina. Doi politologi explică de ce creditul dat Kremlinului rămâne atât de ridicat.

„Dacă prin curajul şi dragostea lor de neam, ucrainenii nu ţineau piept invaziei ruse, unde mergea Federaţia Rusă? Spre Nistru? Spre Prut? Mai departe?”, a declarat marți președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, în Senatul României, atrăgând atenția asupra pericolului apariției unui focar de război pe teritoriul statului său.  

În același timp, părerile cetățenilor moldoveni sunt împărțite. Poziția societății nu este la fel de „într-o direcție” ca a liderului de stat Maia Sandu.

Politolog ucrainean: „Opinia publică din Moldova seamănă cu Ucraina de până la războiul din 2014, înainte de a fi atacată”

Potrivit unui sondaj publicat la mijlocul lunii trecute, 26,7% dintre moldoveni consideră că Statele Unite ale Americii sunt vinovate de declanșarea războiului din Ucraina, iar 20,7% învinovățesc NATO. 40% dintre respondenți spun, totuși, că președintele rus Vladimir Putin este responsabil de războiul din Ucraina. 

Politologul ucrainean Pavlo Lodyn, director executiv al Centrului Narațiunilor Politice ale Democrației, explică pentru Libertatea că percepția războiului și a acțiunilor Rusiei diferă foarte mult în Ucraina și Republica Moldova.

„Din 2014 ne apărăm statul de agresiunea Rusiei, lansată în Donbas și Crimeea, iar acum, în 2022, războiul a intrat în casa tuturor cetățenilor. Prin asta suntem diferiți de moldoveni. Republica Moldova seamănă cu Ucraina de până la războiul din 2014, când se observa o diversitate de opinii față de politica Rusiei. Moldovenii sunt solidari cu ucrainenii, ei ne susțin, le este milă de noi, dar păstrarea unor legături spirituale sau culturale cu Rusia este o barieră în calea înțelegerii situației reale. Așa am fost și noi o perioadă, dar a venit războiul”, povestește Pavlo Lodyn.

Propaganda rusă a creat imaginea negativă a refugiatului ucrainean

Analistul politic Ion Tăbârță de la Chișinău susține că după declanșarea războiului din Ucraina societatea moldovenească a fost câteva luni în șoc, oamenilor nu le venea să creadă că Putin a invadat statul vecin.  

Însă, treptat, cu problemele vieții de zi cu zi în ceafă, dar nu fără sprijinul propagandei ruse și al partidelor finanțate direct sau indirect de Moscova, tema războiului a încetat să mai fie considerată atât de actuală.  

„A fost creată o imagine negativă a refugiatului ucrainean. Se spunea în presa pro-Kremlin că refugiații destabilizează țara, că Guvernul nu se gândește la cetățeni, ci la străini. A urmat o fază de acomodare cu războiul. Acum, pentru moldoveni, războiul a devenit o stare de normalitate mai ales după ce linia frontului s-a îndepărtat de Republica Moldova”, analizează pentru Libertatea politologul Ion Tăbârță.

Republica Moldova, ca un front extins al războiului hibrid din Ucraina

Rusia distribuie prin presa din Republica Moldova și diverse forțe politice narative false despre războiul din Ucraina. „Republica Moldova trebuie să rămână neutră în război, Rusia luptă cu Ucraina și este doar un conflict bilateral. Războiul nu se referă sub nicio formă la moldoveni – acestea sunt mesajele distribuite de Rusia în statul nostru, care domină opinia publică în zonele rurale și mai ales în localitățile rusofone”, arată politologul de la Chișinău. El spune că sunt și cetățenii cu orientare pro-europeană în Republica Moldova, care susțin Ucraina și înțeleg realitatea politică de acolo.

Ion Tăbârță atrage atenția asupra criticilor aduse conducerii Republicii Moldova, inspirate de Moscova. „Apar acuze la adresa președintelui. Maia Sandu este criticată pentru că nu pleacă la Moscova să negocieze un preț mai mic la gaz pentru moldoveni. Se lucrează intens pe cale propagandistică să fim preocupați de teme social-economice și să nu mai vorbim de război”, susține analistul basarabean.

Expulzarea diplomatului rus de la Chișinău – „un semnal politic foarte puternic”

Politologul ucrainean Pavlo Lodyn arată că Republica Moldova este în centrul atenției FSB-ului rus, iar propaganda Moscovei este ca la ea acasă pe teritoriul statului vecin.

„În Ucraina se discută despre încercarea serviciilor secrete ruse de a finanța manifestări antiguvernamentale și de a destabiliza situația din Republica Moldova. Propaganda rusă seamănă haos și încearcă să dezorienteze cetățenii, să nu mai înțeleagă nimeni cine este agresorul și cine este victima războiului din Ucraina”, analizează directorul executiv al Centrului Narațiunilor Politice ale Democrației.

Lodyn precizează că Republica Moldova este primul stat terț în care a ajuns o rachetă rusească de la începutul invaziei la scară largă a Ucrainei, iar  expulzarea unui diplomat rus de la ambasada Moscovei la Chișinău după acest incident este „un semnal politic foarte puternic”.

Ajutorul oferit de România societății moldovenești este slab promovat

România poate ajuta Republica Moldova în aceste vremuri politice complicate. Însă, în pofida unor numeroase inițiative de sprijin al Republicii Moldova din ultimii ani, moldovenii sunt puțin informați despre dimensiunile reale ale colaborării cu Bucureștiul.

„Ajutorul este promovat insuficient. M-a impresionat un sondaj sociologic desfășurat în 2021, când 39 la sută dintre cetățenii Republicii Moldova au declarat că partenerul comercial principal al Chișinăului este Rusia și doar 4 la sută au numit România. Ambasadorul României la Chișinău a rămas stupefiat. În realitate, România este cel mai important partener comercial, și nu Rusia”, arată politologul Ion Tăbârță.

El spune că în plan informațional ajutorul oferit de România și colaborarea cu Bucureștiul nu este bine promovat, iar spațiul media este dominat de presa controlată de Moscova.

În realitate, susține analistul politic, unicul stat care poate să o ajute pe Republica Moldova este România. Asta după ce Ucraina a început să se confrunte cu problema deficitului de energie energetică, cauzată de bombardamentele realizate de armata rusă. „Dar și aici sunt probleme moștenite și încă nesoluționate. Noi avem puține conexiuni tehnice cu rețeaua românească de energie electrică”, precizează analistul.

Abonați-vă la COMPULSIV! Carte, film, muzică, politică și social media - filtrate rapid de un consumator compulsiv - Costi Rogozanu.

ABONEAZĂ-TE